De același autor
În pas alert, lumea intră într-o nouă ordine – cea a unui război rece între SUA și China. Semnele unei competiții tensionate dintre China și Vest erau vizibile de mulți ani, însă semnalul că relațiile se vor deteriora rapid a venit săptămâna trecută de la directorul FBI, Christopher Wray. Limbajul oficialului american a fost unul de tipul celui folosit în timpul războiului rece cu URSS, iar acuzațiile aduse Beijingului – cât se poate de directe și dure: „China este cea mai mare amenințare la adresa Americii. China comite unul din cele mai mari furturi și transferuri de bogăție din istoria lumii. O face prin spionaj și furt tehnologic (de la tehnologie aviatică la inovații din domeniul agricol), prin intimidarea competiției, prin mită, șantaj și operațiuni ascunse.”
Scopul Chinei este să rămână singura superputere și este dispusă să-l atingă prin orice fel de mijloace, a avertizat oficialul SUA într-un discurs ținut la Institutul Hudson. Pentru China, este o competiție generațională, dar una incorectă. Dincolo de furtul de tehnologie și date personale (directorul FBI a reamintit că Beijingul a furat datele aproape tuturor americanilor adulți odată cu cazul Equifax), există multiple încercări ilegale de a influența politica americană. Nu în ultimul rând, Beijingul lucrează intens să compromită cercetările americane legate de Covid-19.
Fiecare american, o țintă indirectă
Ingerințele și manevrele de culise ale Chinei produc pierderi de multe miliarde de dolari economiei americane. Prin furtul intelectual din companiile, institutele de cercetare, universitățile americane, sunt în cele din urmă pierduți nu doar bani, ci și milioane de joburi americane, pe măsură ce companiile din SUA sunt scoase de pe piață de competitorii lor chinezi. Prin urmare, cine crede că vizate sunt doar companiile americane mari, care pot avea grijă de ele însele, se înșală. Fiecare american este, de fapt, în pericol din pricina acțiunilor Chinei, este concluzia directorului FBI. Într-o mișcare inteligentă de PR instituțional ce amintește de practicile din timpul conflictului cu URSS, Christopher Wray a recunoscut că instituția pe care o conduce nu poate lupta singură și a cerut americanilor să înțeleagă că pericolul chinez îi afectează cât se poate de direct. Prin urmare, americanii ar trebui să ajute serviciile de informații americane să descopere încercările de intimidare și șantaj orchestrate de China. Wray a spus apăsat că nu se referă la populația Chinei în ansamblu, ci la guvernul comunist chinez.
Metodele Beijingului
Beijingul și-a pus la punct o serie de programe externe bine coordonate de la centru pentru a-și urmări acest scop generațional și a reduce la tăcere criticile în același timp. Unul dintre cele mai controversate este Fox Hunt – urmărirea tuturor expaților chinezi, în special a criticilor și disidenților politici (mulți dintre ei aflați pe teritoriul SUA). Directorul FBI a descris cu detalii campania de coerciție (Fox Hunt a dus până acum la capturarea a mii de fugari chinezi). Beijingul le pune în vedere criticilor săi de peste hotare două alegeri: să se repatrieze ca să fie judecați în sistemul chinez ori să se sinucidă. Dacă acela vizat refuză, familia îi este hărțuită, amenințată, de multe ori trimisă la închisoare. Wray i-a îndemnat pe toți cetățenii chinezi care consideră că pot fi o țintă să se adreseze FBI pentru protecție.
Un alt program special care face jocurile geopolitice ale Chinei este cel numit „1.000 de talente”, prin care atrage – fie prin oferirea de sume mari de bani negri, fie prin beneficii – cercetători sau personal din domeniul industriei care deține informații vitale. Nici tactica în cauză nu e una nouă, dar magnitudinea la care are loc în prezent e fără precedent. Tonul oficialului american care a lansat acuzațiile e poate cel mai dur folosit până acum de vreun oficial american. Și reflectă faptul că politica Chinei devine tot mai vizibilă și mai agresivă odată cu puterea economică acumulată. Wray a acuzat Beijingul că nu respectă niciun fel de reguli internaționale ori norme democratice și că face competiție incorectă, fără a oferi libertatea de exprimare sau mediul legal corect pentru dezvoltare. China vrea beneficiile unei piețe libere folosind instrumentele unei dictaturi.
Rețeaua globală de spioni a Chinei
China are o rețea bine pusă la punct de spioni care operează în străinătate. De la atacuri cibernetice la furt de proprietate intelectuală și cooptare de experți din industrie (cu sau fără știința lor), China, laolaltă cu Rusia, e cea mai mare amenințare și la adresa Marii Britanii, reiese dintr-un dosar al serviciilor de informații britanice, MI6.
Pe lângă armata de trolli aflați pe statele de plată ale Beijingului, fiecare companie chineză din lume are o celulă internă care răspunde direct în fața Partidului Comunist. Centrul se asigură astfel că respectiva companie respectă liniile politice stabilite de centru. Aceste celule acționează ca brațul lung al Partidului Comunist, sub acoperirea businessului – sarcina lor e să tenteze reprezentanții lumii de afaceri și academice occidentale cu tot felul de beneficii – de la excursii în China, la oferte de ajutor financiar dacă firma respectivă se află în dificultate financiară ori cu sume mari de bani în beneficiu propriu.
Este cazul lui Charles Lieber, fost director al catedrei de chimie (și unul din pionierii nanotehnologiei) de la Universitatea Harvard. Procurorii federali americani l-au arestat și acuzat în ianuarie pe Lieber pentru că a acceptat sume mari de bani și beneficii de la statul chinez și că a ascuns cu bună-știință Pentagonului, FBI-ului și Institutului național de sănătate colaborarea cu statul chinez. Lieber a fost racolat de chinezi prin intermediul programului „1.000 de talente”. Oficial, scopul programului este să racoleze experți din universitățile occidentale ca să muncească în China și să dezvolte acolo inovațiile din știință și tehnologie. În fapt, programul recompensează indivizi pentru furt de proprietate intelectuală și pentru încălcarea controalelor privind exportul. Lieber primea un salariu lunar de 50.000 de dolari de la Universitatea din Wuhan, 158.000 $ în cheltuieli personale, plus un grant de aproape două milioane de dolari ca să pună pe picioare un laborator la Universitatea din Wuhan.
Un alt exemplu al scalei la care operează China este cazul Equifax (agenție de credite de consum) din 2017, când datele personale a jumătate din americani (145 de milioane) au fost furate de hackeri controlați de statul chinez. În dosar au fost condamnați la începutul anului patru membri ai unui institut de cercetare din cadrul armatei chineze. Este doar un alt semn al apetitului vorace al Chinei pentru datele personale ale americanilor, a avertizat și procurorul general al SUA, William Barr.
Beijingul, actor în alegerea liderului SUA
Afirmațiile directorului FBI vin să completeze declarațiile belicoase făcute deja după debutul pandemiei de liderul de la Casa Albă și de șeful Departamentului de Stat, Mike Pompeo. Și ele se vor înăspri pe măsură ce se apropie alegerile pentru viitorul lider de la Casa Albă. China va încerca să intervină în campania de alegere a președintelui SUA, exact cum a procedat și Rusia la alegerile din 2016. Oricum, există și în prezent numeroase încercări de influențare a politicii SUA, prin manipularea reprezentanților săi – senatori, deputați, guvernatori ori primari. „China are preferințele sale în privința viitorului lider de la Casa Albă”, a mai avertizat șeful FBI.
Încercări de izolare internațională
Reacția SUA nu se situează însă doar la nivel declarativ. Pe lângă penalizări economice (taxe suplimentare, repatrierea unor companii americane, interzicerea unor aplicații sau companii chineze pe piața americană etc), Washingtonul începe să strângă menghina și prin sancțiuni directe la adresa puterii comuniste. Iar de această dată, Congresul pare să se situeze pe aceeași linie cu președintele SUA. Au fost anunțate sancțiuni la adresa politicienilor chinezi responsabili de epurarea etnică din regiunea Xinjiang. China e acuzată de Congresul american de detenție în masă, persecuție religioasă și sterilizare forțată a minorității uigure. Sancțiunile vizează interesele financiare din SUA ale oficialilor chinezi din Xinjiang. Șeful regional, Chen Quanguo (considerat arhitectul politicilor chineze de control asupra minorităților), este cel mai înalt oficial comunist vizat vreodată de sancțiuni americane. Sub sancțiuni se află de acum și Biroul de securitate publică din Xinjiang, ca întreg. Toți oficialii importanți din regiune vor avea interdicție de a intra pe teritoriul american.
Și mai recent, Congresul american a instituit sancțiuni și la adresa oficialilor chinezi responsabili de represiunile din Hong Kong. Noua legislație se referă și la penalizări pentru băncile care lucrează cu chinezii ce implementează noua lege a securității în Hong Kong, dar și la grupări care subminează autonomia regiunii, inclusiv unități de poliție.
Noul tip de conflict are potențial să devină unul mult mai periculos decât cel cu URSS. Uniunea Sovietică era un competitor militar redutabil pentru SUA, dar avea o economie relativ slabă, în timp ce China este deja o superputere economică și tehnologică. Mai mult, împarte cu Occidentul același spațiu economic și dominația asupra lanțurilor de producție.
Dacă tensiunile dintre cele două puteri mondiale se vor agrava, inevitabil vor prinde și Europa la mijloc și riscă să întârzie sau chiar să anuleze revenirea economică post-pandemie. //
