De același autor
Tensiunile dintre SUA și China se acutizează la toate nivelurile, într-o spirală tot mai greu de controlat. În urmă cu câteva zile, Statele Unite i-au ordonat Beijingului să-și închidă consulatul din Houston și au arestat patru persoane cu cetățenie chineză sub acuzația de spionaj. FBI a descoperit că angajații consulatului ardeau documente în curtea reprezentanței diplomatice. Ulterior, a reieșit că angajații consulatului sunt implicați într-o investigație de fraudă legată de un institut de cercetare din Texas. Mai mult, autoritățile americane au explicat că misiunea din Houston este doar o celulă dintr-o rețea de spionaj extinsă, activă în 25 de orașe americane. Cercetătorii trimiși de Beijing sunt ghidați prin intermediul consulatelor ce informații să colecteze și cum să scape și să obstrucționeze anchetele procurorilor americani, au explicat oficiali din cadrul Departamentului de Justiție.
Autoritățile americane au arestat și patru cetățeni chinezi acuzați că au mințit în legătură cu afilierea față de armata chineză. Unul dintre ei s-a refugiat în consulatul chinez din San Francisco, dar este în prezent în custodia americană. Procurorii federali au explicat că toți cei patru sunt rotițe din planul armatei chineze de a trimite cercetători sub acoperire în SUA care să exploateze instituțiile academice în favoarea Chinei, a explicat John Demers, oficial din cadrul Departamentului de Justiție. Separat, un bărbat din Singapore a pledat vinovat la acuzația că opera ca agent ilegal al guvernului chinez. Mai exact, că folosea paravanul de consultant politic pentru a colecta informații pentru serviciile de informații chineze.
Escaladare de ambele părți
Acuzațiile la adresa Chinei au continuat într-o spirală ascendentă. Într-un discurs neobișnuit de dur ținut la biblioteca Nixon, șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a acuzat China de furt de proprietate intelectuală. Iar liderul de la Casa Albă a amenințat că va închide și alte consulate chineze.
La Beijing, lucrurile se văd altfel. Oficialii chinezi au explicat că închiderea consulatului din Houston face parte din campania de minciuni antichineze și că SUA dau dovadă de o mentalitate tip Război Rece. Drept pentru care, la o zi distanță, într-o decizie similară, China a ordonat închiderea consulatului american din Chengdu, pe motiv că diplomații de acolo se amestecă în treburile sale interne și că pun în pericol securitatea și interesele chineze. Misiunea, deschisă în 1985 și cu peste 200 de angajați, era văzută drept una strategică pentru că permitea Americii să aibă acces rapid la informații despre Tibet, regiune unde există de multă vreme presiuni pentru independență. (În urmă cu câteva luni, diplomații americani nu au fost lăsați să plece din Wuhan până ce nu li s-au controlat gențile diplomatice, un gest ce încalcă prevederile internaționale referitoare la imunitatea diplomatică).
Este doar ultima escaladare dintr-o serie foarte lungă. Administrația Trump s-a contrat în ultimii doi ani cu cea de la Beijing pe chestiuni precum războiul taxelor (taxe suplimentare în valoare de sute de miliarde impuse reciproc), pe cauzele pandemiei (președintele SUA a încercat să acrediteze ideea că Beijingul este vinovat de răspândirea pandemiei, iar China a investit tot mai multe resurse într-un război al propagandei menit să-i spele imaginea), impunerea unei legi de securitate controversate în Hong Kong sau drepturile minorității uigure. Însă măsurile de retorsiune concrete sunt acum zilnice. Iar dacă până în urmă cu un an, Beijingul ar fi preferat să rezolve în tăcere problemele sau să le ignore, acum, politica naționalistă agresivă a partidului unic condus de Xi Jinping îl obligă la acțiune și la măsuri de răspuns similare celor americane. Jocul expulzărilor nu se duce doar la nivel de diplomați și spioni, ci și la nivel de jurnaliști: America a trimis înapoi o mulțime de jurnaliști chinezi din SUA, iar Beijingul a decimat corpul de presă străin din China.
Alianțe de tip Război Rece
China este tot mai autoritară acasă și din ce în ce mai agresivă în ostilitatea față de libertățile din alte părți ale lumii. Lumea liberă trebuie să câștige în fața acestei noi tiranii, a avertizat Mike Pompeo. La fel ca în timpul Războiului Rece cu URSS, fiecare dintre părți încearcă să construiască o alianță cu alte state contra celeilalte. Pompeo a îndemnat liderii tuturor națiunilor să țină piept Chinei: păstrarea libertăților la adăpost de Partidul Comunist reprezintă „misiunea acestei ere”. Este nevoie, a explicat el, de o coaliție internațională ca să preseze Beijingul pe teme precum libertățile democratice din Hong Kong, abuzurile din Xinjiang, politicile comerciale incorecte. Într-o încercare de a ralia și state europene poziției americane, șeful diplomației SUA a subliniat că Beijingul nu fură doar proprietate intelectuală americană, ci și europeană, ceea ce duce la pierderea a sute de mii de joburi.
China își construiește însă și ea propria coaliție internațională care să contrabalanseze presiunile SUA. Cel mai recent exemplu este ce s-a întâmplat la ONU pe dosarul Hong Kong: 27 de democrații occidentale au criticat China pentru impunerea unei noi legi de securitate în HK, alte 53 au semnat o rezoluție de sprijin față de Beijing. În căutare de aliați, ministrul de externe chinez, Wang Yi, s-a dus și la Moscova, unde a cerut ca Rusia și China să-și ducă relația la un alt nivel și să facă bloc „împotriva oricărei acțiuni menite să distrugă ordinea internațională”. Autoritățile chineze insistă că administrația Trump a declanșat această campanie special pentru a opri creșterea puterii economice a Chinei.
O singură voce și la Washington
În timp ce înalții oficiali chinezi aveau și până acum aceeași retorică impusă de la centru, în SUA discursurile s-au sincronizat abia recent. America pare a vorbi într-un final pe o singură voce – atât liderul de la Casa Albă, cât și șefii serviciilor de informații, șeful diplomației și chiar Congresul.
Cu o săptămână înainte de închiderea consulatului din Houston, Congresul SUA a impus sancțiuni asupra politicienilor chinezi responsabili de represiunile contra minorității uigure din Xinjiang (acuzații de detenții în masă, persecuție religioasă și sterilizări forțate) și pentru cei responsabili de noua lege de securitate din Hong Kong.
Diplomația sino-americană pare, așadar, să se întoarcă în ritm accelerat la cum arăta imediat după al Doilea Război Mondial. Pentru aproape două decenii după proclamarea Republicii Populare Chineze de către Mao Zedong, nu au existat relații diplomatice între China și SUA. Singurele contacte erau prin intermediul întâlnirilor de la Varșovia și Geneva. Cele două state se considerau și se tratau ca adversare, așa cum explica nu demult fostul secretar de stat Henry Kissinger. Politica de normalizare s-a întâmplat în timpul administrației lui Richard Nixon.
La 40 de ani de la normalizarea relațiilor, există misiuni diplomatice și canale oficiale de comunicare, dar ele încep să se închidă rând pe rând ori să devină complet inutile.
Mai mulți experți avertizează că deja se intră pe o spirală a tensiunilor ușor de escaladat și greu de controlat. „Dacă în ultimii trei ani China și SUA au distrus software-ul relației, acum cele două distrug hardware-ul”, a explicat pentru CNN Jeff Moon, fost diplomat în China. Decuplarea, mai ales cea economică, a administrației Trump de China va avea consecințe geopolitice pe termen lung. Cele două economii sunt interconectate la nivel de capilare: în 2018 (până ca Trump să lanseze seria de creșteri de taxe, prima salvă din războiul comercial), China era cel mai mare partener comercial al Americii, cu schimburi totale de 660 de miliarde de dolari. Era, de asemenea, cea mai mare sursă de importuri pentru America și a treia cea mai mare piață de desfacere pentru produsele americane. Așa că înghețarea relațiilor va afecta serios atât China, cât și economia și producătorii din SUA, de la manufactură și tehnologie, la industria cinematografică. Este însă un risc pe care administrația Trump pare dispusă să și-l asume. //
Mike Pompeo, secretarul de stat al SUA
