De același autor
Cu mahnire si revolta asistam, noi, oamenii de rand, la modul in care banul public si avutul public, care sunt ale noastre, ale tuturor, sunt furate sistematic de cei pe care i-am ales (nu neaparat de cei de acum, ci de alesii nostri in general) si de cei pe care acestia i-au pus (poate nu intamplator) sa administreze sau sa pazeasca banul si avutul public.
Cel mai revoltator este de departe banul si avutul public facute pur si simplu cadou unora, care apoi se dau, nevoie mare!, capitalisti in toata regula! Cel mai revoltator, pentru ca cei care se dau mari capitalisti dupa ce au furat macar s-au straduit cu ceva, dar cei care au devenit capitalisti prin cadou de la stat nu au facut nimic altceva decat sa stea si sa le bage cineva in gura si in buzunare.
Capitalismul de cadou are stagii vechi in tranzitia romaneasca. S-ar putea spune ca tranzitia chiar a inceput cu niscai cadouri facute unora si altora prin repartizarea, pentru a fi "luate in grija", a unor felii de exporturi sau de importuri.
O operatiune de anvergura, parohiata politic, din seria capitalismului si capitalistilor de cadou a constituit-o acordarea fara nici o noima si fara vreo garantie unor persoane, publice sau sub acoperire, de credite bancare, despre care se stia prea bine ca nu vor mai fi recuperate niciodata. Asa au aparut miliardarii de carton si au falimentat, una dupa alta, banci de stat precum Bancorex sau Banca Agricola.
Nici introducerea sub presiune externa a unor reguli de administrare si gestiune a banului public, nici subtierea cu timpul a acestuia prin treceri, in general frauduloase, in administrare privata nu au slabit inaintarea capitalismului de cadou. Inventivitatea in a se face cadouri de la stat si a se face rost de cadouri de la stat a fost absolut remarcabila.
Iata cum au ajuns prin cadou mari capitalisti administratorii Fondurilor Proprietatii Private, structurile care s-au transformat ulterior in SIF-uri, ce sunt acum cel mai important actor pe piata bursiera din Romania. Prin asa-numita privatizare in masa, proces neeconomic si populist, 30% din capitalul privatizabil urma sa ajunga gratuit in posesia populatiei adulte a tarii. Pentru ca distributia de actiuni catre actionarii individuali nu se putea face direct, s-a inventat constituirea a 5 institutii numite Fonduri ale Proprietatii Private (FPP), care au primit sarcina de a gestiona aceasta parte de 30% din capital, pana la distribuirea propriu-zisa de actiuni. Daca procesul de transformare in actionari propriu-zisi ar fi durat, sa spunem, 6 luni, nu ar fi fost nici o problema. Dar, pentru ca legea, in mod deliberat, n-a prevazut vreo limita de timp in acest domeniu, cei ce s-au insurubat, pe criterii politice, pe la FPP-uri au avut tot interesul ca procesul sa dureze cat mai mult. Si timp de 5 ani, cat a durat de fapt procesul, s-au si impiciorogat bine-bine pe acolo, si-au luat masini scumpe, si-au construit sedii somptuoase, desigur, pe banii populatiei si fara sa dea populatiei nici un divident, la care aceasta avea dreptul, caci ea, populatia adulta, era de fapt actionarul! Inca si mai rau. Cand procesul privatizarii in masa s-a terminat, aceste structuri, care apareau in sfarsit inutile, s-au transformat in Societati de Investitii Financiare (SIF-uri), dandu-se drept private! Adica cum private?! Se constituisera printr-un cadou de la stat, adica de la biata populatiei, nu dadusera nimic populatiei si apoi cativa impiciorogati pe-acolo s-au dat capitalisti!
Episodul SIF-urilor are si un alt talc din punctul de vedere al capitalismului de cadou. Capitalistii de cadou rasar din te miri ce! Si exista banditi care urmaresc cu o tenacitate demna de o cauza mai buna oricare dintre ocaziile care pot fi folosite pentru obtinerea unor cadouri de la stat.
O spaga buna, administrata unde trebuie, iti poate permite - daca, desigur, esti din gasca! - cumpararea mai pe nimic a unor active de la stat (hale, intreprinderi intregi, terenuri etc.) sau, dimpotriva, vanzarea pe cat nu face a unor active sau lucrari catre stat. Cu diferentele obtinute fara munca, fara abilitate manageriala, fara valorificarea unor oportunitati de piata devii mare capitalist, bineinteles capitalist de cadou!
Doar aparent mai sofisticat, poti obtine un cadou consistent de la stat - daca, desigur, esti din gasca! - schimband un teren dintr-o anumita zona cu un teren din alta zona. Suprafete egale, nici o problema! Atata doar ca terenul pe care il cedezi este evaluat la 10 euro/mp, in timp ce in cazul terenului obtinut in schimb de la stat 1 metru patrat este cotat la 1.000 de euro, la pretul pietei.
Minunate parteneriate public-privat sunt propuse administratiilor centrale sau locale pentru a impinge inainte dezvoltarea localitatilor. Cum se face ca in toate statul cade de popa prostu’?!
Cateodata iti trebuie o reala creativitate pentru a gasi o cale pentru ca statul sa-ti faca un cadou. Iata solutia gasita la un mare proiect rezidential de prin arhicurtata zona de nord a Capitalei. Daca terenul este proprietate privata, exista o reglementare - nefericita, desigur, din punctul de vedere al capitalismului de cadou - care nu permite implicarea administratiei locale in constructia de utilitati. Nici o problema! S-a donat statului exact o bucatica de teren, pentru ca, desigur pe bani publici, sa poata fi amenajate utilitatile si infrastructura. Evident, pentru niste privati! Cum s-ar spune, dai 1 leu ca sa iei 10.
Domeniile profitabile sunt vanate cu maxima atentie pentru ca nu cumva un cadou de la stat sa fie pierdut. O inimaginabila privatizare a fost, de pilda, inventata pentru o parte din Loteria Romana. Adica sa se distribuie unor capitalisti de cadou niste actiuni la o afacere care scoate profit nu prin activitate pe piata, ci prin lege (caci prin lege o parte din incasarile Loteriei Romane constituie castig al proprietarului monopolist, respectiv statul). Fiind prea de oaie, proiectul de lege privind privatizarea partiala a Loteriei n-a trecut in parlament. Dar, iarasi, nu-i nici o problema! Capitalistii de cadou au un "plan B": sa preia de la Loteria Romana administrarea agentiilor de colectare a biletelor de joc, activitate ce ar urma sa fie "externalizata" ("outsourcing", nu-i asa!) de Loteria Romana.
Unde sunteti, d-le Basescu?! Pentru ca atatea sperante ati sadit cu interventia dvs. in legatura cu "baietii destepti" care cumpara energia electrica ieftin de la Hidroelectrica pentru a o vinde scump consumatorilor, si n-a iesit pana la urma nimic! Capitalistii de cadou de pe piata energiei continua sa fie bine mersi, razand probabil copios de cei care cred ca economia de piata este o institutie serioasa de furnizori si consumatori, si nu o adunatura de fraieri care fac cadouri unor "baieti destepti"!
