Jocurile Francofoniei intre necunoastere si prejudecati

La Niamey, capitala Nigerului, s-a desfasurat zilele trecute (7-17 decembrie) a cincea editie a Jocurilor Francofoniei. Manifestatia, desi importanta, fie a fost pur si simplu ignorata in mass-media romanesti, fie a fost “tratata” din perspective lipsite de simtul contextului. Iata de ce, apare ca necesara evidentierea acestora si eliminarea prejugé-urilor superficiale pe care se bazeaza.

1. Organizarea acestor Jocuri “in , unde oamenii au murit de foame in acest an” ar fi o forma de cinism politic sau chiar de spoliere suplimentara a unei tari in dificultate. Nimic mai fals: tocmai datorita contextului dificil (de seceta si criza alimentara) gazduirea Jocurilor a devenit pentru Niger o cauza nationala, acestea impulsionand dezvoltarea tarii-gazda prin sprijinirea construirii unei infrastructuri sportive si culturale si prin sponsorizarea sau promovarea indirecta a unor sectoare economice precum turismul, industria hoteliera, transporturile, tehnologiile informationale si de comunicatie etc. Practic, este o marturie sobra a ceea ce semnifica francofonia ca spatiu de solidaritate: evenimentul si cei peste 15.000 de vizitatori ofera Nigerului o sansa in plus.

2. “In Occident” - zice-se - jocurile ar fi “controversate”. Fals, de asemenea! Jocurile Francofoniei, organizate (din 1989) la fiecare patru ani si situate la granita dintre sport si cultura, au reusit sa devina un eveniment de amploare, a carui portanta depaseste simpla competitie sportiva. In prezent, acestea sunt considerate o expresie directa a eforturilor de intarire a solidaritatii Nord-Sud, sustinuta, pe langa institutiile UE, pana si de unele state europene non-membre ale Francofoniei. Deci... unde-i “controversa” si in care “Occident” !?

3. Ce poate castiga din ? Iata o intrebare retorica nascuta din ideea relativ meschina ca “mai bine s-ar economisi” sumele necesare participarii. Sa remarcam, in primul rand, ca nu este vorba numai de , capitala sa fiind, in fapt, locul de intalnire cu alte 50 de state francofone. Evenimentul are, deci, o solida componenta multilaterala. In al doilea rand, tara noastra are deja o traditie de participare si excelenta la Jocurile Francofoniei, situandu-se constant printre statele cu cel mai bogat palmares de medalii si beneficiind, astfel, de o excelenta imagine. Totodata, tinerele talente, a caror participare este incurajata, gasesc aici o platforma alternativa de revelare si promovare. Pentru a nu mai vorbi si despre spiritul de emulatie, deschidere si cunoastere reciproca suscitat: astfel, civilizatia khmera ajunge sa fie mai bine cunoscuta senegalezilor, - bulgarilor, cultura romana - vietnamezilor etc.

Pe scurt, inclusiv prin acest tip de manifestatii, Francofonia incearca permanent sa reaminteasca faptul ca viitorul nu se poate construi in afara solidaritatii si a dialogului. Important este, insa, sa si ascultam si sa asumam un astfel de mesaj.