De același autor
"Una din problemele noastre este ca avem memoria scurta" - se plangea Adrian Nastase intr-una din celebrele stenograme. Memoria scurta a romanilor e mai curand un avantaj pentru liderii PSD, deoarece acuzatii de frauda au existat si in 1992, si in 1996, contestatiile au fost, ca si acum, ignorate pe banda rulanta de Biroul Electoral Central, iar faptele penale pe care le-au facut unii alegatori (votul multiplu, de exemplu) au ramas nesanctionate.
Pentru a avea memoria mai proaspata, ar trebui poate sa citim excelentul volum coordonat de Victor Barsan, aparut in 1997, De la post-comunism la pre-tranzitie. Pe langa diferite capitole consacrate actualitatii vremii (raportul lui Valerian Stan, relatiile cu Consiliul Europei, libertatea presei), gasim o analiza de peste o suta de pagini despre cele doua momente electorale din 1992 si 1996, sub intrebarea: au fost alegerile corecte?
Raspunsul este negativ. Victor Barsan a avut rabdare sa discute cu jurnalistii si observatorii care au asistat la alegeri, sa numere si sa contabilizeze voturi, sa aplice formule matematice, iar rezultatul e interesant prin similitudinile dintre cele intamplate in 1992, 1996 si 2004.
Pregatirea
Cu cateva saptamani inainte de alegerile din 2004, opozitia si mai multe asociatii neguvernamentale au inceput sa-si exprime temerile in legatura cu o posibila fraudare a alegerilor, din cauza legislatiei prea permisive. In 1996, situatia era asemanatoare. Puterea a incercat sa inlature organizatiile neguvernamentale sau sa le dubleze cu altele, apropiate partidului de guvernamant. In Moldova, oameni ca Dumitru Sechelariu sau Corneliu Iacubov pregateau terenul, amestecand interesele publice cu cele politice. In plus, PDSR a fost creierul afacerii "telefoanelor otravite" - sub acoperirea unui asa-zis institut de sondare a opiniei publice, sute de operatori sunau la sute de mii de romani incercand sa ii convinga sa nu voteze cu CDR sau cu Partidul Democrat, invocand diferite motive (Emil Constantinescu vrea sa aduca monarhia, Petre Roman e fiul lui Walter Roman, care a venit pe tancurile rusesti etc.).
Buletinele de vot disparute sau furate
La alegerile din 28 noiembrie, peste 20.000 de buletine de vot au disparut. Explicatia este ca unii alegatori mai putin responsabili iau cu ei, in mod secret, buletinul de vot, pentru a face o gluma sau pentru a-l arata prietenilor. Acelasi lucru s-a intamplat si in 1996. Cercetatorul a comparat datele din 80 de sectii unde au disparut buletine de vot. Daca ar fi vorba de simple intamplari, asa cum spuneau cei de la BEC, numarul buletinelor disparute ar trebui sa fie diferit, de la o sectie la alta. Ei bine, rezultatele cercetarii arata ca de multe ori e vorba de cifre rotunde sau foarte apropiate de cifrele rotunde: asa-numitele "cifre favorizate psihologic". De multe ori dispar cate 50, cate 100 sau cate 150 de buletine de vot dintr-o sectie: matematic, eroarea e practic imposibila. Singura explicatie: cineva a dat consemnul sa se "fure" o cifra de "x" voturi.
Listele suplimentare
Anul acesta, aproximativ 1 roman din 10 a votat pe o lista suplimentara, in alt oras deci decat in cel in care ii este inregistrat domiciliul. Fenomenul s-a inregistrat si la alegerile din 1996. Teoretic, ar trebui sa existe un echilibru: in localitatile mari ar trebui sa fie mai multi votanti pe liste speciale, iar in cele mici, mai putini (intr-un sat, numarul turistilor, iarna, este apropiat de zero). Nu se intampla asa. Dimpotriva, s-a constatat ca numarul celor care voteaza pe liste suplimentare este destul de mare, chiar in satele mici. In 1996, au existat sate de 150 de oameni, unde aveam 40-50 de persoane pe listele suplimentare (cam cat ar incapea intr-un autobuz, de exemplu).
Voturile anulate care avantajeaza pe unul din candidati
Atat in 1992, cat si in 1996 au existat multe voturi anulate. In septembrie '92, in judetul Olt, de exemplu, 1 vot din 4 a fost anulat. Explicatia oficiala a fost ca votantii nu stiau... sa voteze, ca au aplicat stampila gresit sau de mai multe ori. Teoretic, daca anularea voturilor s-ar fi datorat erorilor, toti candidatii ar fi trebuit sa piarda. Calculele statistice matematice facute insa de Victor Barsan si de Ion Corcotoi (cercetator la Institutul de Fizica Atomica) arata insa un lucru surprinzator: pe masura ce creste numarul voturilor anulate, creste si numarul voturilor in favoarea lui Ion Iliescu. In 1996, in timp ce numarul voturilor pentru ceilalti doi candidati importanti (Emil Constantinescu si Petre Roman) scade, cel pentru Ion Iliescu creste. Concluzia cercetatorilor: anularea voturilor l-a avantajat numai pe Ion Iliescu.
Fapte penale ramase nesanctionate
La alegerile din 2004 se remarca ezitarea cu care Parchetul ancheteaza semnalarile privind incalcarea legii. Ilie Botos, procurorul general al Romaniei, spunea recent ca Parchetul va demara anchete doar dupa ce procesul legislativ se va fi incheiat (ca si cum legea nu se aplica in campania electorala). In 1996 au existat cazuri flagrante de incalcare a legii, cum ar fi cel al rectorului universitatii particulare din Oradea, d-l Maghiar, care a introdus in urna nu mai putin de 15 buletine de vot. Justitia l-a achitat.
Atitudinea oamenilor politici
In 1996, CDR a stiut de fraude. Dar, cum castigase alegerile, a hotarat sa aiba o atitudine pragmatica. Poate de aceea, in ciuda numeroaselor sesizari, reprezentantii CDR si USD din BEC au minimalizat observatiile presei independente, spunand ca neregulile n-au cum sa influenteze rezultatul alegerilor. PDSR (actualul PSD) sesizase situatia si incepuse sa spuna: "Domnilor, daca nu va place ce s-a intamplat, facem alte alegeri". Opozitiei ii era teama ca, daca intr-o prima faza fraudele n-au avut efecte decisive, repetarea alegerilor ar putea duce la alte rezultate, deoarece PDSR ar fi recurs la masuri de forta.
Cat s-a furat?
Potrivit volumului De la post-comunism la pre-tranzitie, fraudele din 1992 au adus intre 3 si 5 la suta in plus FDSN si candidatului sau, Ion Iliescu. Procentele sunt asemanatoare si pentru anul 1996. "Neregulile" de la alegerile din 2004 ar fi adus, potrivit organizatiilor neguvernamentale, cel putin 3 procente in tabara PSD si a candidatului sau, Adrian Nastase.
