De același autor
Presedintele Ion Iliescu anuntase si el consultari cu partidele politice pe aceasta tema, dar dupa întalnirea cu liderii PSD de marti nu am mai auzit nimic. Nu ne îndoim însa ca în culise se poarta negocieri serioase, deoarece miza politica a revizuirii a devenit destul de importanta pentru guvernanti. Comisia parlamentara constituita în acest sens si-a încheiat în linii mari deliberarile, preluand din propunerile partidelor si ale cetatenilor - prin intermediul Forumului Constitutional - acele elemente care au întrunit aprobarea majoritatii.
Teoretic, noua Constitutie ar trebui sa garanteze proprietatea, eliminand aberanta sa "ocrotire" din actualul text. Calmati prin îmbogatire, PSD-istii vor vrea acum sa-si apere averile.
Alte modificari acceptate reflecta experienta dureroasa a ultimilor ani. De pilda, decizia Comisiei parlamentare ca seful statului sa nu-l poata revoca pe primul ministru, pentru a se evita aparitia unor crize constitutionale, ca aceea din timpul mandatului guvernului Radu Vasile. Potrivit propunerilor acceptate de Comisie, primul ministru va putea fi înlocuit din functie doar în urma unei motiuni de cenzura aprobate de Parlament. În plus, un ministru ar putea fi demis în urma adoptarii de catre Parlament a unei motiuni simple. Aceste propuneri au darul de a diminua puterea presedintelui în avantajul Parlamentului.
De aceea, ne întrebam daca, odata ajunse la Cotroceni, ele vor mai rezista. La fel de sensibile politic sunt si propunerile privind dizolvarea Parlamentului: PD sustine ca aceasta sa fie prerogativa presedintelui, dupa consultari cu premierul si cu presedintii celor doua Camere, dar PSD propune ca presedintele sa poata dizolva Parlamentul la propunerea primului ministru. Decizia nu se va lua probabil în functie de înalte principii de drept, ci în functie de negocieri secrete între tabara prezidentiala si cea prim-ministeriala.
De bun augur sunt totusi propunerile acceptate de Comisie privind posibilitatea ca romanii care detin si cetatenia altui stat sa poata ocupa functii publice, civile si militare, precum si unele propuneri ale MAPN care fac posibila eliminarea ulterioara prin lege a obligativitatii serviciului militar si introducerea unor forme alternative de îndeplinire a obligatiilor de aparare.
Ar trebui, de asemenea, sa ne bucuram de schimbarile menite sa reduca interventia politicului în justitie. Astfel, în noul text ar trebui ca perchezitiile sa poata fi dispuse numai de judecatori, si nu de procurori si judecatori, cum prevede textul în vigoare. De asemenea, cetatenii se vor putea adresa direct în justitie daca se considera nedreptatiti de institutia în care lucreaza, fara a mai fi obligati sa parcurga toate procedurile administrative de contestare la seful sau organul superior ierarhic. Tot independenta justitiei ar avea de castigat din propunerea acceptata de comisie ca ministrul Justitiei sa nu mai fie si presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.
Aceasta prerogativa ar urma sa fie preluata de catre un magistrat, ales pe un an din viitorul Consiliu Superior al Magistraturii format din 17 persoane (sapte judecatori, cinci procurori, patru reprezentanti ai societatii civile si ministrul Justitiei). Presedintele CSM va fi ales de membrii Consiliului, iar magistratii vor fi alesi de adunarile generale ale judecatorilor, respectiv ale procurorilor. Din pacate, perspectiva instituirii unei justitii independente este foarte îndepartata din cauza mersului greoi al tuturor legilor la noi. Prezentul este în schimb dominat de initiativele aberante ale guvernantilor, care nu viseaza decat restrangerea libertatilor cetatenesti.
Sa mentionam doar proiectul noului Cod Penal elaborat de Ministerul Justitiei care, dincolo de amendarea disproportionata a organelor de mass media, mai propune, în pur spirit ceausist, pedepse si pentru insulta adusa natiunii si eroilor neamului! De asemenea, avand în vedere antecedentele unor procurori aflati în functii înalte si promovarile care s-au facut în randul judecatorilor, înlaturarea coruptiei din randul magistratilor ramane un deziderat pe termen lung.
Desi cunoastem o serie de propuneri de revizuire acceptate de parlamentari, nu stim totusi cum va arata proiectul legii de modificare a Constitutiei, si aceasta din cauza mizei politice foarte mari generate de conflictul dintre presedinte si primul ministru.
Anul s-a încheiat, cum stim, cu o confruntare dura între cei doi pe tema alegerilor anticipate, pierduta spectaculos prin knock out de Adrian Nastase. Nu putini sunt cei care cred ca în meciul de revansa premierul mizeaza pe o modificare a Constitutiei care i-ar permite organizarea de alegeri anticipate. Pentru aceasta însa ar urma ca si atributiile celor doua Camere ale Parlamentului sa se modifice, ca si numarul de parlamentari. Ion Iliescu însa vegheaza si nu se grabeste sa modifice Constitutia, care-l serveste foarte bine.
Avem deci motive sa credem ca targuiala din culise pe tema revizuirii Constitutiei are mai mult de a face cu lupta pentru putere dintre Ion Iliescu si Adrian Nastase si mai putin cu interesele natiunii.
