Asociațiile de magistrați reclamă la Bruxelles prevederile nocive din proiectele legilor justiției

L. G. | 11.08.2022

​Trei asociații de magistrați critică proiectele de modificare a legilor justiției puse în dezbatere publică, despre care spun că „mențin aproape toate modificările nocive” făcute în perioada Dragnea.

Pe aceeași temă

De asemenea, magistrații denunță faptul că "partenerii europeni sunt înșelați fără nicio reținere de către ministrul Justiției, într-un joc insidios și nesfârșit", pentru că sunt menținute aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaționale în ultimii ani. Judecătorii și procurorii fac apel la Comisia Europeană să se implice "pentru a reda speranța magistraților care acționează cu bună-credință că valorile statului de drept nu au dispărut încă în România".

Asociația Formului Judecătorilor, Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au adresat o scrisoarea deschisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședintei CE, Vera Jourova și comisarului european pentru justiție, Didier Reynders.

 

Cele trei asociații ale judecătorilor și procurorilor fac o analiză dură a proiectelor de modificare a legilor justiției, despre care spun că mențin aceleași prevederi retrograde și blochează orice fel de reformă, în pofida angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene.

 

În opinia asociațiilor de magistrați, prin aceste proiecte toate progresele realizate de România în lupta împotriva corupției și crimei organizate sunt compromise și se încearcă controlul activității DNA și DIICOT de către factorul politic, prin intermediul procurorului general al României, care este numit în mod eminamente politic.

 

Judecătorii și procurorii mai spun că modificările necesare sunt abandonate fără nicio explicație, fără a menționa transparent cine a propus noile prevederi în proiectele legilor justiției, prin care, practic, "sistemul judiciar cunoaște un regres inacceptabil, independența acestuia fiind serios pusă în pericol".

 

Asociațiile de magistrați fac un apel către Comisie Europeană să se implice, spunând că, în caz contrar, "distrugerea justiției va fi completă, iar tratatele UE din România vor fi compromise total și iremediabil".

Scrisoarea deschisă a celor trei asociații de magistrați:

"Ne luptăm de aproape patru ani pentru independența justiției din România, dar fără implicarea Comisiei Europene, care ar fi trebuit să fie prima care să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la distrugerea statului de drept în România și nu a făcut-o până acum, toate eforturile noastre vor deveni inutile, iar toate cele trei hotărâri ale CJUE privind independența justiției în România vor rămâne fără efect.

Mai mult, în România, sub presiunea Curții Constituționale și a Inspecției Judiciare, judecătorii de rând sunt reticenți în a aplica Dreptul Uniunii Europene. Nerespectarea deciziilor Curții Constituționale constituie abatere disciplinară, soluție legislativă care permite ignorarea completă a deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

"Climat de teamă în rândul judecătorilor și procurorilor din cauza acțiunilor disciplinare"

Acțiunile disciplinare inițiate de Inspecția Judiciară împotriva judecătorului Curții de Apel Pitești care a îndrăznit să aplice decizia CJUE din 18 mai 2021, precum și a judecătorilor care au propus și/sau a sesizat cauza CJUE, inclusiv reprezentanți ai celor mai importante asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor din România, au dus la un climat de teamă în rândul judecătorilor și procurorilor.

Am cerut constant în ultimii ani desființarea necondiționată a secției de procurori create pentru cercetarea infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori, ceea ce ar duce la restabilirea competenței Direcției Naționale Anticorupție de a cerceta magistrații acuzați de corupție, lupta împotriva marii corupții fiind unul dintre cele patru obiective ale Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), al cărui eșec va face imposibilă ridicarea MCV.

Noua lege privind desființarea Secției speciale este însă un compromis inadecvat, care încalcă obligațiile României ca stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, prin amputarea atribuțiilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), ale cărei rezultate au fost apreciate și încurajate în numeroase rapoarte ale Comisiei Europene. De altfel, fosta Secție specială este transferată într-o altă secție a Parchetului General.

"Nu a fost îndeplinită niciuna dintre recomandările-cheie din rapoartele recente ale Comisiei Europene privind legile justiției"

Mai mult, nu a fost îndeplinită niciuna dintre recomandările cheie din rapoartele recente ale Comisiei Europene privind legile justiției din România.

De asemenea, instanțelor li s-a interzis aplicarea acestor recomandări în litigiile aflate pe rol. Astfel, Curtea Constituțională a României a stabilit, pe de o parte, că „obligațiile care decurg din decizie revin autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană (paragraful 177 din hotărârea CJUE din 18 mai 2021), deci instituțiilor politice, Parlamentul și Guvernul României și, pe de altă parte, că obligațiile sunt exercitate pe baza principiului colaborării loiale, prevăzut la articolul 4 TUE. Din ambele perspective, obligațiile nu pot reveni instanțelor, organe ale statului care nu sunt împuternicite să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene”.

"Partenerii europeni sunt înșelați de ministrul Justiției fără nicio reținere într-un joc insidios și nesfârșit"

Noile proiecte de „legi ale justiției”, publicate în 21 iulie de Ministerul Justiției, sunt în principiu legile actuale în vigoare, cu anumite modificări, fiind complet diferite de versiunile prezentate și asumate în fața Comisiei Europene.

Este pur și simplu de neînțeles de ce mai este necesară adoptarea unor astfel de proiecte, în forma propusă. Deși Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea justiției în conformitate cu principiile instrumentelor internaționale ratificate de România, precum și luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene ( MCV, GRECO, Comisia de la Veneția, Raportul CE privind statul de drept) și deciziile CCR, „legile justiției” publicate la 21 iulie mențin aceleași prevederi retrograde și blochează orice fel de reformă.

Astfel, principiul cooperării loiale prevăzut la art. 4 alin. (3) din Tratatul Uniunii Europene este încălcat de ministrul Justiției, partenerii europeni fiind înșelați fără nicio reținere într-un joc insidios și nesfârșit. Din acest principiu rezultă că statele membre ale UE sunt obligate să ia toate măsurile necesare pentru a garanta aplicabilitatea și eficacitatea dreptului Uniunii, precum și pentru a elimina consecințele ilegale ale unei încălcări a prezentei legi și că o astfel de obligație revine, în limitele competențelor, fiecărui organism al statului membru în cauză [a se vedea în acest sens Hotărârea din 17 decembrie 2020, Comisia/Slovenia (Arhivele BCE), C-316/19].

"Sunt menținute aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaționale în ultimii ani"

În pofida angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene, sunt menținute aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaționale în ultimii ani:

concursurile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și în curțile de apel, tribunale și parchete nu sunt pe meritocrație și rămân sub controlul total al Secției pentru judecători a CSM, Inspecția Judiciară este puțin cosmetizată, rolul Institutului Național al Magistraturii, prin Consiliul științific, în numirea inspectorilor, este înlăturat complet, libertatea de exprimare a magistraților este grav afectată, este menținută obligația de a se abține de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, iar funcționarea CSM pe secții încalcă arhitectura constituțională a acestei autorăți, în care forma adecvată de organizare este plenul.

Este foarte ciudat că eliminarea tuturor acestor aspecte a fost considerată esențială pentru independența justiției în proiectele publicate de Ministerul Justiției, reprezentat de actualul ministru, la 30 septembrie 2020 și 22 iunie 2022, iar revizuirea acestora a fost făcută fără rezerve în fața Comisiei Europene.

"Modificările necesare sunt abandonate fără nicio explicație

Prin noul proiect din 21 iulie 2022, modificările necesare sunt abandonate fără nicio explicație, fără a menționa în mod transparent cine a propus noile prevederi, în condițiile în care, în iunie 2022, Ministerul Justiției a anunțat că nu va redeschide dezbaterea publică asupra proiectelor.

De asemenea, au fost introduse reglementări care asigură posibilitatea procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție de a infirma motivat toate măsurile și soluțiile dispuse de procurori (inclusiv de procurorii DNA și DIICOT), dispoziții susceptibile de a încălca obligațiile asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană de a asigura independența DNA.

"Se încearcă subordonarea politică a DNA și DIICOT"

De facto, prin aceste proiecte, toate progresele realizate de România în lupta împotriva corupției și crimei organizate sunt compromise și se încearcă controlul activității DNA și DIICOT de către factorul politic, prin intermediul procurorului general al României, care este numit în mod eminamente politic.

Se elimină ocuparea prin concurs a funcției de vicepreședinte al instanței/adjunctul prim-procurorului parchetului, ceea ce constituie un recul, întrucât acest regulament prevede crearea unei dependențe a celor care ocupă funcții de conducere în instanțe /parchete față de Secția pentru judecători/procurori și față de președintele instanței/șeful parchetului, care își vor propune adjuncții. Se prefigurează astfel un sistem clientelar, ceea ce este inacceptabil, deoarece pune în pericol însăși independența sistemului judiciar.

În plus, într-un moment în care sunt vacante peste 1.000 de posturi de judecător și procuror, se propune majorarea perioadei de pregătire la Institutul Național al Magistraturii de la 2 ani la 3 ani, propunere care nu se bazează pe niciun studiu de impact, pe nicio analiză sau evaluare a situaţiei personalului din sistemul judiciar. Creșterea perioadei de pregătire va duce la un deficit cronic de personal și la un dezechilibru pe termen mediu pentru instanțe și parchete de rang superior prin corelarea cu vechimea necesară pentru promovare.

În acest context, este evidentă dorința puterii executive de a crea un sistem judiciar în care puterea de decizie să fie deținută de majoritatea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, de conducerea Ministerului Public și de președinții de instanțe de judecată, într-un mod discreționar și ignorând participarea consiliului la luarea deciziilor de interes.

"Prin aceste legi, sistemul judiciar face un regres inacceptabil"

Practic, prin aceste legi, sistemul judiciar cunoaște un regres inacceptabil, independența acestuia fiind serios pusă în pericol, deși garanțiile de independență privind judecătorii asigurate la momentul aderării la Uniunea Europeană ar fi trebuit să rămână intangibile după aderare, așa cum a stabilit deja CJUE.

Nemulțumirea Inspecției Judiciare față de hotărârea CJUE din 18 mai 2021, percepută a contesta însuși fundamentul mandatului inspectorului șef al Inspecției Judiciare, este conferită judecătorilor prin contestarea conceptuală a fundamentelor dreptului de asociere, dreptul a asociațiilor profesionale să dea în judecată și să depună cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare, ridicând acuzații grave de partizanat cu o fracțiune politică ale cărei discursuri sunt pro-europene.

Aceste acuzații pun în discuție însăși fundamentele dreptului de asociere și autoritatea organismelor europene, urmărind să blocheze participarea asociațiilor la consultările MCV, precum și mijloacele legale de apărare legitime precum sesizarea prealabilă.

Întrucât simțim o presiune continuă și crescândă din partea organismului responsabil cu apărarea independenței noastre și din moment ce o altă soluție nu mai este disponibilă pentru a ne apăra independența sau pentru a aplica legislația Uniunii Europene, facem apel la dumneavoastră, ca ultimă soluție, să folosiți toate mijloacele pe care le aveți la dispoziție pentru a reda speranța magistraților care acționează cu bună-credință că valorile statului de drept nu au dispărut încă în România.

Prin inacțiunea Comisiei Europene, distrugerea justiției va fi completă, iar tratatele UE din România vor fi compromise total și iremediabil".

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22