Dragnea vrea să-și scape pielea cu mânile supușilor. Noile fronturi pe care le-a deshis

Iulia Mincu | 10.10.2018

După grandiosul eșec al referendumului, Dragnea a dispărut din peisaj, e strategia pe care o aplică în situații de criză. Lucrează însă prin interpuși la singurul lucru care îl interesează cu adevărat: procesul de la Înalta Curte în care deja a fost condamnat. E o ofensivă care se desfășoară pe mai multe paliere și cu mâinile altora.

Pe aceeași temă

 

 Completul de 5 judecători

Lui Dragnea nu-i  convine, Dăncilă intră în acțiune

 

Lui Dragnea nu-i convine completul de 5 care îi judecă dosarul în care a fost condamnat la 3,6 ani închisoare și în care a obținut o primă amânare sub pretextul ridicol că nu are avocat. Acesta este condus de vicepreședintele ICCJ Iulian Dragomir şi format din magistraţii: Simona Neniţă, Daniel Grădinaru, Florentina Dragomir şi Lavinia Lefterache. Potrivit surselor G4Media.ro, Dragnea ar fi mulţumit doar de doi judecători: Simona Neniţă, soţia avocatului Mihai Dinu, fostul apărător al celebrului senator Cătălin Voicu,  condamnat deja la 7 ani de închisoare, şi Daniel Grădinaru, un apropiat al judecătoarei Lia Savonea, fosta şefă a Curţii de apel Bucureşti (CAB) şi membru CSM, o adversară a DNA.

 

După ce Dragnea a atacat de mai multe ori public faptul că prin decizia conducerii ICCJ, completele de 5 urmează să fie schimbate de abia de la 1 ianuarie 2019, și nu imediat cum ar vrea el, premierul Dăncilă a sesizat  Curtea Constituțională. Ea acuză Înalta Curte că ”a săvarsit si savarseste acte si actiuni concrete prin care isi aroga competente ce nu-i apartin, incalcand competenta constitutionala a altei autoritati, si anume a Parlamentului".

 

Mai exact, Dăncilă, ca și Dragnea, susține că tragerea la sorți a noilor complete de 5 judecători trebuia făcută imediat după intrarea în vigoare a modificărilor operate de PSD la Legea 303, deși legea nu prevede un termen. Potrivit practicii ICCJ, completele  de 5 judecători, stabilite  la finele lui 2017,  își duc la bun sfârșit mandatele, deci funcționează în aceeași componență  pe tot parcursul anului 2018.

 

Noua lege spune că președinții și vicepreședinții completelor de 5 nu vor fi mai fi membri de drept, ci vor fi trași la sorți, ca toți ceilalți membri. Mai exact spus, Dragnea urmărește să scape în primul rând de Iulian Dragomir, considerat un judecător intransigent.

 

Aspectul cel mai grav din sesizarea Vioricăi Dăncilă este că solicită Curții Constituționale să constate dacă deciziile luate de Completele de 5 judecători de la Curtea Supremă au respectat în ultimii patru ani jurisprudența CCR, în caz contrar să „corecteze efectele generate”. Acest lucru ar putea pune sub semnul întrebării toate dosarele soluționate de Înalta Curte din 2014 și până în prezent, pentru că în fapt este contestată cmponența completelor în toată această perioadă.

 

Acestă teorie a susținut-o și avocatul Toni Neașu, care a reprezentant-o pe Bombonica Prodana în proces. Într-o postare pe Facebook, acesta scria: "Este probabil interesant de stiut ca instanta de justitie constitutionala s-a exprimat deja cu privire la inexistenta membrilor de drept in completele de 5, pe legea in vigoare inca din 1.02.2014, toti judecatorii din complet, inclusiv presedintele sau vicepresedintele ICCJ, trebuind sa fie trasi la sorti, in mod aleatoriu".

 

 

Lupta în instanță

Dragnea dă în judecată conducerea Înaltei Curți

 

În acțiunea depusă la Curtea de Apel București, vineri, 5 octombrie, Dragnea a contestat Hotărârea de Colegiu al ICCJ nr. 89/4 septembrie 2018, mai precis componența completelor de 5. Pe fond este exact aceeași argumentație ca cea  din sesizarea lui Dăncilă de la CCR.

 

Potivit g4media, la Curtea  de Apel, procesul a picat la judecătorul Vasile Bîcu. care în 2005 a fost acuzat de DNA că ar fi primit şpagă un autoturism Nissan ca să pronunţe o sentinţă favorabilă unui om de afaceri. Până la urmă, magistratul a fost achitat şi, în 2008, s-a întors în magistratură.

 

Avocatul Toni Neacșu, a atacat şi el în contencios la CAB compunerea Completului de judecată care îi va da sentinţa definitivă liderului PSD Liviu Dragnea.

 

 

Războiul protocoalelor

 

Protocoalele încheiate de SRI cu Parchetul general sunt o altă armă în lupta lui Dragnea ( și nu numai a lui) pentru a scăpa de dosare și, eventual, de condamnări. Și acesta este un război care se poartă pe mai multe  fronturi: la Curtea Constituțională, în parlament, în instanțele de judecată, mediatic și chiar și în Parlamentul European. Scopul lui este anularea probelor din dosare obtinute de SRI prin intercepări și filaje, care erau legale până la decizia CCR din 2016.

 

Iordache sesizează CCR în locul lui Dragnea

 

Deși inițial era vorba că Dragnea va fi cel care va depune sesizarea la CCR, în calitate  de președinte al Camerei Deputaților, probabil la sfatul avocaților i-a pasat sarcina lui Florin Iordache, șeful Comisiei cu același nume care a operat  controversatele modificări la legile justiției și Codurile Penale. Pentru asta, Dragnea i-a delegat, luni, 8 octombrie, atribuțiile de șef al Camerei lui  Iordache.  Pentru  24 de ore, cât  să aibă timp să facă manevra.

 

Acesta n-a pierdut vremea și luni a depus o sesizare la CCR în care reclamă un conflict de natură constituțională între Parlament și Parchetul general. Acuzați sunt procurorii generali de la data semnării protocoalelor, Laura Codruta Kovesi și Augustin Lazăr. Cei doi, se spune în sesizare, ”au uzurpat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, fapt ce a condus la apariția prezentului conflict juridic de natură constituțională”.

 

Pe pagini întregi, scrie g4 media, în sesizare se face o comparație între securitatea de dinainte de 1989 și protocoalele SRI, prin care serviciul ar fi obtinut la fel ca în perioada comunistă atribuții în cercetarea penală.

Prin încheierea acestor protocoale secrete ce au reglementat activitatea de cercetare penală a Parchetului în afara Codului de procedură penală și a altor legi speciale”, Ministerul Public, pe de o parte, și-a încălcat limitele și obligațiile constituționale, iar pe de altă parte și-a depășit limitele constituționale, ”încălcând într-un mod brutal, subversiv și ascuns competnențele Parlamentului, cu consecințe directe inclusiv în planul drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor”.

”Or, ca urmare a acțiunii PICCJ, în baza acestor protocoale secrete pe care le-a semnat cu SRI, cetățeni ai acestei țări au fost anchetați și li s-au restrâns și încălcat drepturi fundamentale, fără ca aceștia să fi știut că li se aplică alte norme decât cele din Codul de procedură penală, că sunt anchetați de către alte organe decât cele prevăzute de lege și fără a avea posibilitatea să conteste probele acuzării pentru vicii de legalitate”, se precizează în document.

 

Scopul demersului este în sensul a  ceea ce au afirmat în  spațiul public Liviu  Dragnea, ministrul justiției Tudorel Toader, Călin Popescu Tăriceanu dar și alte voci sonore din PSD.

”Or, câtă vreme aceste norme erau secrete și completau sau chiar dispuneau contrar Codului de procedură penală, este evident că dreptul fundamental al acestora la apărare și, implicit, la înfăptuirea justiției în coordonatele fixate de Constituție și lege a fost încălcat”.

 

Intersant este că ministrul Tudorel Toader nu se mai bucură de încrederea deplină a lui Dragnea, deși acesta spune că ”îl asculta mereu”, dovadă că acum susține  că nu știa de acest demers.   "Nu am fost consultat . Astazi am aflat si eu. Pana la urma, Guvernul inteleg ca nu este parte si atunci dansii l-au redactat si l-au depus".  În schimb, potrivit unor informații din presă,  Toader  este cel care i-a dat o mână de ajutor Vioricăi Dăncilă în redactarea sesizării către CCR.

 

Parlamentul pune și el umărul în lupta cu protocoalele

 

Este vorba de o inițiativă legislativă depusă de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu în 27 iunie prin care se propune declasificarea hotărârii CSAT 17/ 2005 privind combaterea corupției și a tuturor documentelor care conțin informații secrete în baza acesteia. Proiectul a primit raport de admitere din partea comisiilor de specialitate ale Senatului.  Astfel vor fi declasificate toate documentele inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu DNA.

 

Propunerea legislativă prevede exact ceea ce s-a cerut până acum în spațiul  public  de către cei cu probleme în justitie : persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.

 

În același timp, la comisia juridică din Camera Deputaților se dezbate  OUG 6/2016 adoptată de Guvernul Cioloș, privind punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica in procesele penale. De fapt, se caută soluții tot pentru anularea probelor din dosare  obținute cu suportul SRI și pentru deschiderea unei noi căi de atac  în procesele de revizuire. Pretextul: tot protocoalele.

 

Astfel, Ministerul Justiției a propus ca toate protocoalele  încheiate de SRI cu celelalte instituții să fie nule, indiferent dacă e vorba despre un protocol care doar asigura accesul la sistemele tehnice. Drept consecință, Ministerul vrea ca toate probele obținute in baza acestor protocoale sa fie declarate nule nu de către instanță, de la caz la caz, cum ar fi normal, ci de legiuitor.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22