Melania Cincea

Curtea Supremă a început judecarea Dosarului Mineriadei. Este un foarte târziu act de dreptate, poate chiar prea târziu, pe care multă lume a obosit aşteptându-l atâta amar de vreme.

Respingerea de către preşedintele Klaus Iohannis a primei propuneri PSD-ALDE pentru funcţia de premier nu ar fi schimbat lucrurile: a doua propunere de care trebuia să ţină seama era tot a PSD-ALDE, pentru că aritmetica parlamentară e aceeaşi. Ba, sunt indicii că le-ar fi complicat. Inutil şi nu în defavoarea PSD-ALDE.

PSD se remarcă prin câteva premiere penibile. Vexatorii. A dat primul preşedinte democrat pus sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității, primul premier post-decembrist ajuns în închisoare, primul premier pus sub acuzare în perioada mandatului şi primul preşedinte de Cameră a Deputaţilor pus în funcţie în ciuda unei condamnări penale.

Sunt voci care îl acuză pe Şerban Nicolae de ignoranţă, când afirmă despre partizanii anticomunişti din munţi că au slăbit capacitatea de apărare a României şi pune semnul egal între Stalin şi Churchill.

Pentru mulți dintre cei care ne conduc, normalitatea e să colecționeze diplome și titluri prin troc sau fraudă. Pentru alţii, să protejeze promoţia de absolvenţi „Magna cum fraude“ şi să perpetueze acest sistem care livrează semidocţi şi indivizi vulnerabili, deci şantajabili, deci docili şi manevrabili.

Din cele cinci volume menţionate în CV-ul premierului Mihai Tudose – listă ce include şi teza de doctorat publicată –, trei prezintă indicii clare de plagiat. Şi, ca un detaliu semnificativ, toate au o legătură cu Academia Naţională de Informaţii a SRI.

Urmează încă doi ani de liniște pentru mafia doctoratelor plagiate. Să își poată vedea de treabă, înlăturând oameni oneşti şi incomozi, modificând legi în interes propriu, desființând instituții.

Stranie coincidenţă. Ministerul Educaţiei ajunge pe mâna lui Liviu Pop exact când la vârful Guvernului se află, din nou, un politician cu o teză de doctorat plagiată. Şi exact în ziua în care, în 2012, îşi salvase (provizoriu) şeful plagiat

Rămâne să aflăm, după anunţata remaniere, cine (va) deţine controlul în PSD şi, implicit, al puterii. Şi-l va menţine Liviu Dragnea? Sau şi-l va câştiga Sorin Grindeanu?

Pe lângă faptul că face zid de protecţie în jurul a nouă doctori suspectaţi de plagiat, Academia Naţională de Informaţii a SRI iese în evidenţă şi prin numiri făcute cu încălcarea legii.

Recurgând la compromis şi arătând obediență politică, două instituții ale statului, care ar trebui să apere și să garanteze respectarea Constituţiei şi, implicit, a legilor, fac jocul unor infractori în drumul acestora spre putere.

A trecut mai mult de un an și trei luni de când DNA nu a mai comunicat nimic oficial din dosarul privind lucrările științifice scrise în penitenciar. Deşi această frăţie penal-academică, vizată de o anchetă in rem, este o mega-afacere ce implică sute de oameni, de la deţinuţi la profesori universitari, directori de edituri şi angajţi ai Administraţiei Penitenciarelor.

Valorile democratice promovate de fundațiile și universitățile finanțate de George Soros sunt un ghimpe în coasta regimului de la Kremlin, a susținătorilor săi declarați, dar și a admiratorilor săi mai timizi care, dependenți de banii europeni, nu au curajul încă să-și asume public admirația.

Se împlinesc, zilele acestea, trei luni de la desemnarea lui Sorin Grindeanu în funcţia de prim-ministru. O numire care a început nu doar cu un scandal politic, ci şi cu suspiciuni la adresa onestităţii sale.

PSD transferă decizia privind numirea şefului serviciului secret al Ministerul de Interne de la premier la ministrul de Interne. În 2012, tot PSD făcea mutarea în sens invers.

Clamarea prestigiului Parlamentului, de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în contextul în care el însuşi atentează la acesta, prin frecvente şi constante ieşiri în decor, pe care le are deja de o lungă perioadă, este pură propagandă.

DNA este o instituţie perfectibilă. Dar nu poţi spune că, prin anchetele făcute, perturbă activitatea Guvernului, că pune în pericol democraţia. E prea mult. Iar asaltul care se duce în aceste zile asupra anticorupţiei nu este bun augur.​

MIHAI NEAMŢU şi-a lansat recent cel mai nou volum al său: Vârstele iubirii. Este un eseu erudit, care vorbeşte despre trei faze, trei vârste ale iubirii: îndrăgostirea, pasiunea romantică şi dragostea matură, indestructibilă. L-am invitat la un dialog despre iubire şi importanţa ei în vieţile noastre, despre transformarea întâmplării în destin, despre falsificarea digitală a iubirii, despre ideologii care împuţinează bărbăţia şi denaturează feminitatea, despre înstrăinarea interumană.

Ancheta penală în dosarul operelor „ştiinţifice“ scrise în penitenciar pare că bate pasul pe loc. Deşi indicii de fraudă se întrevăd de la o primă verificare jurnalistică.

Analiza celui mai recent Eurobarometru referitor la încrederea românilor în justiție ar trebui să plece de la problemele din sistem, nu de la cei care le-au adus în discuție. Să nu fie o negare a imaginii din oglindă.

Decizia recentă de plagiat pe care CNATDCU a emis-o în cazul lucrării de doctorat a lui Victor Ponta poate fi un pas uriaș în lupta împotriva imposturii academice și pentru recredibilizarea învățământului superior. Dar există și riscul de a fi un pas insignifiant.