Melania Cincea

Când sistemul judiciar este atacat din interior, când este capturat de o gaşcă de la vârful său, cum se întâmplă acum, riscă să colapseze. 

S-au împlinit 25 de ani de existență a CNSAS. Instituția nu are acces deplin la arhivele fostei Securități nici la 36 de ani de la căderea regimului totalitar pe care l-a slujit.

Reacţia zonei aurist-georgiste după ce Călin Georgescu a fost trimis în judecată este încercarea de aruncare în derizoriu a rechizitoriului şi (auto)martirizarea. Ambele, false. Şi deloc inocente.

Era de anticipat că punerea în aplicare de către Guvernul Bolojan a unor măsuri de redresare financiară a țării nu va fi ușoară. Că Executivului i se va opune rezistență pe mai multe fronturi.

Întrebarea din titlu mă tem că ar trebui reformulată: mai poate fi legată puntea între români şi români, între cei pro-occidentali şi cei „suveranişti”, între care ura a căscat o prăpastie?

După punerea sub acuzare a lui Călin Georgescu, informaţiile din dosarul penal deschis de Parchetul General arată că se contura o situaţie gravă: o instigare la o lovitură de stat, prin violenţă.

Dacă România ar aplica ceea ce vor Diana Șoșoacă și AUR ar însemna să intre în cârdășie cu Rusia pentru dezmembrarea unui stat suveran ale cărui frontiere sunt consfințite de tratate internaționale.

Miza alegerilor din 2024 va fi, de fapt, păstrarea României pe o linie pro-occidentală sau deraierea ei de la aceasta, cu consecințe dramatice incalculabile.

Scenele de pe Arena Națională, de la meciul dintre România și Kosovo, au revelat nu doar huliganismul ultrașilor din gruparea „Uniți sub tricolor” ci și jocurile politice extremiste pe care le fac.

În 2024 vom avea de ales, de fapt, între rămânerea României în zona euroatlantică și o schimbare dramatică a liniei strategice a țării, cu costuri incalculabile la adresa democrației.

E îndreptățită dezamăgirea unora față de noul Guvern – sunt în viitorul Cabinet oameni pe care nu-i recomandă nici pregătirea, nici experiența pentru funcții în puterea executivă, cu atât mai puțin la vârf

Diana Șoșoacă – „senatoarea-fenomen”, cum o aclama propaganda rusă, și una dintre vocile care cer apăsat RoExit –, este la a treia vizită la Ambasada Rusiei la București în ultimul an.

Dosarul de corupție al directorului Romarm, Gabriel Țuțu, redeschide problema imposturii profesionale a celor trecuți prin instituțiile de Intelligence.

Daniel Vighi (9 octombrie 1956 - 26 noiembrie 2022) a fost nu doar unul dintre cei mai importanți prozatori români contemporani, ci, de peste 30 de ani, un reper civic și moral.

Cazurile de plagiat intrate în atenţia publică – ajunse în colimatorul presei doar pentru că autorii lor ocupă anumite funcţii – reprezintă o parte infimă a fenomenului, extins la un nivel insondabil.

Dezinteresul rectorilor și al Consorțiului Universitaria față de subiect a fost perceput, probabil, de Sorin Cîmpeanu ca un semn oficial de complicitate.

Nu știu dacă în PSD cineva mai ține șirul penalilor de partid, unii condamnați la închisoare cu executare, alții scăpați la milimetru de detenție prin prescrierea faptelor sau prin condamnări cu suspendare

La nici cinci ani de la inaugurare, librăria „La două bufnițe” este deja un spațiu cultural de referință al Timișoarei.

De vreo zece ani, propaganda rusă cultivă oficial diverse personaje politice sau civice din România, văzându-le ca pe niște luptători împotriva „apocalipsei occidentale”.

De vreo zece ani, propaganda rusă cultivă oficial diverse personaje politice sau civice din România, văzându-i ca pe nişte luptători împotriva “apocalipsei occidentale”.

AUR rămâne un partid nefrecventabil, toxic pentru democraţie şi după debarasarea, tardivă, de avocata colerică Diana Șoșoacă și de generalul Tobă, implicat în represaliile din Decembrie 1989.