Brîndușa Armanca

Tabloidizarea excesivă a mass-media a multiplicat știrile nefundamentate. Cu cât mai aberante, cu atât mai virale.

Mesajele de susținere sau de condamnare a protestelor din 20 ianuarie, inclusiv a obiectivului acestora, rezistența împotriva clasei politice corupte, demonstrează o dată în plus că politicienii refuză luciditatea și buna-credință, mai cu seamă când sunt la putere.

Și mass-media din România se confruntă cu campaniile distructive de fake news venite pe canale rusești, dar adevărata problemă este proliferarea jurnaliștilor falși și a falșilor lideri de opinie.

Răzvan Florin Codreanu, cunoscut protestatarilor din Piața Operei din Timișoara și suporterilor de fotbal care în Banat se cheamă „drucker”. El s-a pomenit citat de poliție pentru „instigare publică” pe Facebook, pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Suveranul pontif s-a arătat îngrijorat de derapajele mass-media, de lipsa unui echilibru necesar pentru îndeplinirea misiunii sale „extrem de importante“ în societatea democratică.

La începutul lunii decembrie, o misiune de investigație a Parlamentului European s-a deplasat în Malta pentru a obține informații despre stadiul anchetei de poliție în legătură cu asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia și pentru a analiza situația.

Lansarea cărților scrise de Dan Voiculescu și Adrian Năstase la Târgul de Carte Gaudeamus a pus în discuție publică repere ale democrației și unele repere ale jurnalismului. În numele democrației și al libertății de exprimare se îngăduie multe în România.

Congresul anual al Asociației Europene a Jurnaliștilor, din care jurnaliștii români fac parte prin Secția română AZIR/AEJ, s-a desfășurat în capitala Lituaniei sub genericul interogativ O nouă ordine mondială a mass-media?.

Analiza rațională și informată a mesajelor este apanajul unui segment restrâns din public, publicul larg fiind informat superficial, stimulabil emoțional, deci expus manipulării și teoriilor conspirației.

Legea 111/1995 nu s-a racordat încă la epoca digitală, iar imensa producție media electronică riscă să se piardă în neant. Asta înseamnă că moștenirea culturală și intelectuală a României va fi incompletă.

Printre noutățile agitatei instituții care este TVR, schimbările de management vehiculate în spațiul public sunt mereu mai surprinzătoare.

Aniversarea celor zece ani de existență a Muzeului Presei românești a adus la Jimbolia oaspeți din țară și donații de presă importante. Revista ”22”, primul săptămânal liber de după 1989, a intrat în colecția muzeului cu edițiile pe anul 1992 și cu ediții recente.

Este o falsă percepție că o aparentă criză în interiorul PSD pune frână intențiilor de monopolizare a tot ce mișcă în România. Deși se mișcă în regres, presa este cu prioritate în vizor, pentru a spăla imaginea tot mai deteriorată de guvernarea haotică a partidului.

„România se întoarce la vremurile din perioada lui Adrian Năstase, în care presa era cumpărată, constrânsă, șantajată să nu mai facă anchete și să nu mai scrie împotriva liderului PSD.“ (Sabina Fati)

De la finele lui septembrie până în 5 noiembrie are loc la Timișoara bienala Art Encounters cu tema Viața - mod de întrebuințare.

Ce le rămâne de făcut jurnaliștilor prinși în malaxorul mașinației comandate politic și neprotejați de organizațiile de breaslă, inerte și ineficiente? Să scrie, asta le rămâne. Să deschidă ochii, să dezvăluie, să spună adevărul. Să nu renunțe.

Mahalaua de odinioară avea regulile sale, ba chiar un fel de etică. Caftangii de azi, cu vorba sau cu pumnul, nu respectă nicio regulă.

Dacă educatorii veghează asupra conținutului potrivit și asupra folosirii cu moderație a tabletei, nu există nicio primejdie pentru copii.

Apelul Platformei Dreptate și Adevăr din Republica Moldova adresat societății civile din România semnalează numeroase minciuni difuzate de Tabără în emisiunile sale.

Triumful câștigătorilor reprezintă un îndemn de a nu renunța la profesiile captivante din jurul televiziunii și filmului.

Ce n-au făcut universitarii noștri de la științe politice și sociale, ocupați cu alte cele, fac universități străine: analiza fenomenului #rezist, privit din perspectivă multidisciplinară.