Brîndușa Armanca

Tot mai furibunzi, încurajați de apartenența la structurile oculte ale puterii, indivizii deghizați în jurnaliști sau comentatori care reprezintă vectorii de imagine ai Antenei 3 au trecut la represalii fără frână.

Disputa despre conduita jurnaliștilor la conferințele de presă e dată de amestecul indigest dintre jurnaliștii cinstiți, care cred în puterea independenței editoriale, și propagandiștii aflați în soldă, mânați de complicități politice și interese patronale.

Pornit cu mare emoție și entuziasm în toamna lui 2016, după ce s-a anunțat orașul câștigător din cele 14 aflate în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, proiectul timișorean promitea să polarizeze energiile culturale ale locului și să recompenseze orașul cu infrastructura culturală insuficientă și cu evenimente de excepție. După primul an, proiectul așezat sub sloganul inspirat „Luminează orașul prin tine“ și-a pierdut strălucirea și busola, producând îngrijorare în mediile culturale.

Mass-media complice au preluat teoria „statului paralel“ și au rostogolit-o cu hărnicie la semnalul dat de politicieni, inventând personajele necesare pentru a da corp ficțiunii.

Pornit cu mare emoție și entuziasm în toamna lui 2016, după ce s-a anunțat orașul câștigător din cele 14 aflate în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, proiectul timișorean promitea să polarizeze energiile culturale ale locului și să recompenseze orașul cu infrastructura culturală insuficientă și cu evenimente de excepție. După primul an, proiectul așezat sub sloganul inspirat „Luminează orașul prin tine“ și-a pierdut strălucirea și busola, producând îngrijorare în mediile culturale.

Hărțuirea organizațiilor media incomode și a jurnaliștilor de investigație face parte din politica actuală a statului.

Tabloidizarea excesivă a mass-media a multiplicat știrile nefundamentate. Cu cât mai aberante, cu atât mai virale.

Mesajele de susținere sau de condamnare a protestelor din 20 ianuarie, inclusiv a obiectivului acestora, rezistența împotriva clasei politice corupte, demonstrează o dată în plus că politicienii refuză luciditatea și buna-credință, mai cu seamă când sunt la putere.

Și mass-media din România se confruntă cu campaniile distructive de fake news venite pe canale rusești, dar adevărata problemă este proliferarea jurnaliștilor falși și a falșilor lideri de opinie.

Răzvan Florin Codreanu, cunoscut protestatarilor din Piața Operei din Timișoara și suporterilor de fotbal care în Banat se cheamă „drucker”. El s-a pomenit citat de poliție pentru „instigare publică” pe Facebook, pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Suveranul pontif s-a arătat îngrijorat de derapajele mass-media, de lipsa unui echilibru necesar pentru îndeplinirea misiunii sale „extrem de importante“ în societatea democratică.

La începutul lunii decembrie, o misiune de investigație a Parlamentului European s-a deplasat în Malta pentru a obține informații despre stadiul anchetei de poliție în legătură cu asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia și pentru a analiza situația.

Lansarea cărților scrise de Dan Voiculescu și Adrian Năstase la Târgul de Carte Gaudeamus a pus în discuție publică repere ale democrației și unele repere ale jurnalismului. În numele democrației și al libertății de exprimare se îngăduie multe în România.

Congresul anual al Asociației Europene a Jurnaliștilor, din care jurnaliștii români fac parte prin Secția română AZIR/AEJ, s-a desfășurat în capitala Lituaniei sub genericul interogativ O nouă ordine mondială a mass-media?.

Analiza rațională și informată a mesajelor este apanajul unui segment restrâns din public, publicul larg fiind informat superficial, stimulabil emoțional, deci expus manipulării și teoriilor conspirației.

Legea 111/1995 nu s-a racordat încă la epoca digitală, iar imensa producție media electronică riscă să se piardă în neant. Asta înseamnă că moștenirea culturală și intelectuală a României va fi incompletă.

Printre noutățile agitatei instituții care este TVR, schimbările de management vehiculate în spațiul public sunt mereu mai surprinzătoare.

Aniversarea celor zece ani de existență a Muzeului Presei românești a adus la Jimbolia oaspeți din țară și donații de presă importante. Revista ”22”, primul săptămânal liber de după 1989, a intrat în colecția muzeului cu edițiile pe anul 1992 și cu ediții recente.

Este o falsă percepție că o aparentă criză în interiorul PSD pune frână intențiilor de monopolizare a tot ce mișcă în România. Deși se mișcă în regres, presa este cu prioritate în vizor, pentru a spăla imaginea tot mai deteriorată de guvernarea haotică a partidului.

„România se întoarce la vremurile din perioada lui Adrian Năstase, în care presa era cumpărată, constrânsă, șantajată să nu mai facă anchete și să nu mai scrie împotriva liderului PSD.“ (Sabina Fati)

De la finele lui septembrie până în 5 noiembrie are loc la Timișoara bienala Art Encounters cu tema Viața - mod de întrebuințare.