Brindusa Armanca

Un dialog regăsit cu fondatorul său, poetul PETRE STOICA

Există o practică ticăloasă a atacului prin presă a vocilor critice, a intelectualilor cu operă, a unor personalități cu potențial de influențare a opiniei publice, cum sunt jurnaliștii.

În perioada 12-15 iulie 2018 în Munții Banatului a avut loc cea de-a XXII-a ediție a Gărâna Jazz Festival.

Noi liste negre, cu nume deja uzate în campanii de denigrare, au fost vehiculate într-o emisiune de la RTV, televiziune de ne-știri, purtând în fibră și în program antecedentele penale ale patronului său, fugarul Sebastian Ghiță.

Festivalul Gărâna Jazz, ajuns la cea de-a XXII-a ediție, tocmai s-a încheiat, făcând loc în Poiana Lupului de pe Semenic altor manifestări care umplu muntele de sunet și de turiști. Deși a devenit o referință în universul jazzistic mondial, festivalul nu se bucură de simpatia Capitalei Culturale timișorene, iar de finanțare nici nu poate fi vorba.

Oamenii politici de azi, aflați la cel mai scăzut nivel de educație și civilitate din 1989 încoace, nu-și înțeleg statutul și misiunea, deci își permit să fie lipsiți de bun-simț.

N-am auzit decât rarisim puncte de vedere ale Consiliul de Administrație al Televiziunii Române în spațiul public despre aspectele grave din instituție.

„Ediția specială” a lui Gâdea din 24 iunie, o duminică a protestelor pașnice în mai multe orașe din țară, a avut un refren bizar, repetat în diverse forme de-a lungul celor două ore de emisie:„Violențe fără precedent în România!”.

„Ediția specială” a lui Gâdea din 24 iunie, o duminică a protestelor pașnice în mai multe orașe din țară, a avut un refren bizar, repetat în diverse forme de-a lungul celor două ore de emisie:„Violențe fără precedent în România!”.

Vă mai amintiți de Legea „defăimării sociale”, cum numise presa inițiativa legislativă a lui Dragnea din 2015 numită mult mai ambiguu Legea privind promovarea demnității umane și toleranței față de diferențele de grup?

Fără a fi reprodus de mass-media, discursul public al urii nu produce efect.

Imediat după căderea simbolică a comunismului, presa s-a urcat pe valul de emoție generat de revoluții și pe visul libertății. După aproape trei decenii, bilanțul este mai puțin optimist.

În timp ce nunta prințului cu Meghan Markle a acaparat atenția mass-media, în Slovacia o jurnalistă de investigație a căzut victimă abuzurilor autorităților.

Pentru că G4 Media a dat publicității în 18 aprilie informația că guvernul pregătește un memorandum de mutare a Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, „Daddy“ a găsit de cuviință să ceară anchetarea lui Tăpălagă, care nu semnase articolul.

Dezvăluirile venite în preajma Zilei Mondiale a Libertății Presei relevă nivelul coborât în șanț al deciziei editoriale și al dialogului profesional în TVR.

Cel mai recent Index al libertății presei, publicat de Reporteri fără Frontiere, plasează Turcia pe locul 157 din 180 pentru „vânătoarea de vrăjitoare declanșată de președintele Erdoğan împotriva jurnaliștilor critici“.

Progresul tehnologiei a modificat paradigmatic modul de comunicare al omenirii și a schimbat mass-media, subminând tot ce înseamnă presă tradițională cu metabolism lent.

Acum, când apar noi documente cu oameni dragi Securității, mass-media atacă emisarul.

Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, e acuzat că a neglijat vulnerabilitatea rețelei și a expus milioane de conturi raptului de date.

Membrii CA al TVR au fost numiți după criterii de partid, și nu de competență.

Lipsa de transparență a activităților Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 i-a atras critici și concluzia că proiectul a fost confiscat de un grup mic, necalificat cultural, dar foarte interesat în a-și promova interesele.