Brîndușa Armanca

Vă mai amintiți de Legea „defăimării sociale”, cum numise presa inițiativa legislativă a lui Dragnea din 2015 numită mult mai ambiguu Legea privind promovarea demnității umane și toleranței față de diferențele de grup?

Fără a fi reprodus de mass-media, discursul public al urii nu produce efect.

Imediat după căderea simbolică a comunismului, presa s-a urcat pe valul de emoție generat de revoluții și pe visul libertății. După aproape trei decenii, bilanțul este mai puțin optimist.

În timp ce nunta prințului cu Meghan Markle a acaparat atenția mass-media, în Slovacia o jurnalistă de investigație a căzut victimă abuzurilor autorităților.

Pentru că G4 Media a dat publicității în 18 aprilie informația că guvernul pregătește un memorandum de mutare a Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, „Daddy“ a găsit de cuviință să ceară anchetarea lui Tăpălagă, care nu semnase articolul.

Dezvăluirile venite în preajma Zilei Mondiale a Libertății Presei relevă nivelul coborât în șanț al deciziei editoriale și al dialogului profesional în TVR.

Cel mai recent Index al libertății presei, publicat de Reporteri fără Frontiere, plasează Turcia pe locul 157 din 180 pentru „vânătoarea de vrăjitoare declanșată de președintele Erdoğan împotriva jurnaliștilor critici“.

Progresul tehnologiei a modificat paradigmatic modul de comunicare al omenirii și a schimbat mass-media, subminând tot ce înseamnă presă tradițională cu metabolism lent.

Acum, când apar noi documente cu oameni dragi Securității, mass-media atacă emisarul.

Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, e acuzat că a neglijat vulnerabilitatea rețelei și a expus milioane de conturi raptului de date.

Membrii CA al TVR au fost numiți după criterii de partid, și nu de competență.

Lipsa de transparență a activităților Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 i-a atras critici și concluzia că proiectul a fost confiscat de un grup mic, necalificat cultural, dar foarte interesat în a-și promova interesele.

În numele libertății editoriale, TVR a comis un abuz de încredere, folosind canalul public în favoarea infractorilor politici și în afara interesului public.

Libertatea de exprimare s-a dovedit în democrațiile neconsolidate o adevărată capcană. S-au acoperit cu acest principiu politicienii și jurnaliștii mincinoși, demnitarii agresivi în limbaj și gesturi, condamnații penal care au continuat să emită din închisoare mesaje de amenințare sau povețe pentru cetățeni.

20.000 de cetățeni au ieșit să protesteze în Bratislava împotriva incapacitații autorităților slovace de a gestiona ancheta asasinării tânărului jurnalist Ján Kuciak, împușcat mortal acum o săptămână în apartamentul său, împreună cu logodnica, Martina Kušnírová.

Tot mai furibunzi, încurajați de apartenența la structurile oculte ale puterii, indivizii deghizați în jurnaliști sau comentatori care reprezintă vectorii de imagine ai Antenei 3 au trecut la represalii fără frână.

Disputa despre conduita jurnaliștilor la conferințele de presă e dată de amestecul indigest dintre jurnaliștii cinstiți, care cred în puterea independenței editoriale, și propagandiștii aflați în soldă, mânați de complicități politice și interese patronale.

Pornit cu mare emoție și entuziasm în toamna lui 2016, după ce s-a anunțat orașul câștigător din cele 14 aflate în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, proiectul timișorean promitea să polarizeze energiile culturale ale locului și să recompenseze orașul cu infrastructura culturală insuficientă și cu evenimente de excepție. După primul an, proiectul așezat sub sloganul inspirat „Luminează orașul prin tine“ și-a pierdut strălucirea și busola, producând îngrijorare în mediile culturale.

Mass-media complice au preluat teoria „statului paralel“ și au rostogolit-o cu hărnicie la semnalul dat de politicieni, inventând personajele necesare pentru a da corp ficțiunii.

Pornit cu mare emoție și entuziasm în toamna lui 2016, după ce s-a anunțat orașul câștigător din cele 14 aflate în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, proiectul timișorean promitea să polarizeze energiile culturale ale locului și să recompenseze orașul cu infrastructura culturală insuficientă și cu evenimente de excepție. După primul an, proiectul așezat sub sloganul inspirat „Luminează orașul prin tine“ și-a pierdut strălucirea și busola, producând îngrijorare în mediile culturale.

Hărțuirea organizațiilor media incomode și a jurnaliștilor de investigație face parte din politica actuală a statului.