Pe aceeași temă
In ultima vreme, Rusia a primit tot mai dese acuzatii privitoare la crimele impotriva umanitatii comise in Siria.
Moscova a semnat in 2000 - dar nu a ratificat niciodata - Statul de la Roma care crea TPI, jurisdictie penala insarcinata cu judecarea persoanelor acuzate de crime impotriva umanitatii si crime de razboi.
***
Zeid Raad al-Hussein, Inaltul Comisar pentru Drepturile Omului al ONU a denuntat pe 21 octombrie "crimele de anvergura istorica" care au loc in Siria, si in special la Alep, care a devenit "un abator", scrie AFP. In deschiderea unei sesiuni speciale a Consiliului pentru drepturile imului al ONU consacrat situatiei umanitare din Alep, Zeid Raad al-Hussein a acuzat "toate partile" implicate in conflict de "incalcarea legilor umanitare internationale" care constituie, potrivit acestuia, "crime de razboi", transmite AFP.
"Asediul si bombardarea Alepului de este nu sunt doar o tragedie, ele constituie crime de o anvergura istorica", a afirmat el.
"Si, daca au fost comise in deplina cunostinta in cadrul unui atac de anvergura sau sistematic indreptat impotriva civililor, ele constituie crime impotriva umanitatii", a acuzat acesta.
Sesiunea speciala a fost ceruta de 16 tari, printre care SUA, Germania, Marea Britanie si Franta.
O rezolutie va fi supusa votului membrilor Consiliului la finalul zilei, dar Rusia, care sustine regimului presedintelui sirian Bashar al-Assad, va face totul pentru a impiedica o condamnare a Damascului.
Inaltul comisar a reamintit ca peste 300.000 de sirieni au fost ucisi de la inceputul conflictului, in martie 2011. "Vechiul oras Alep este acum un abator", a spus acesta, citand "atacuri deliberate si repetate" impotriva spitalelor, a pietelor si a statiilor de epurare a apei.
"Esecul colectiv al comunitatii internationale de a proteja civilii si de a opri aceasta baie de sange trebuie sa ne bantuie pe fiecare dintre noi", a continuat Zeid.
Presedintele Comisiei internationale de ancheta asupra Siriei, mandatat de Consiliul pentru Drepturile Omului, Paulo Sergio Pinheiro, a denuntat la randul sau bombardamentele aviatiei siriene, sustinuta de aviatia ruseasca, in partea estica a Alepului, controlata de rebeli, si tirurile de mortiere provenite de la grupari insurgente si care vizeaza populatia civila din Alepul de vest.
Pinheiro a cerut inca o data ca acest conflict sa fie adus in fata Curtii Penale Internationale de catre Consiliul de Securitate. Aceasta ipoteza este putin probabila deoarece Consiliul este divizat, Rusia continuand sa isi sustina aliatul sirian.
***
Liderii statelor UE au anuntat noi sanctiuni contra Rusiei, in cadrul Consiliului European de toamna din cauza atacurilor asupra orasului Alep, din Siria.
Franta, Germania si Marea Britanie au anuntat zilele trecute ca vor incerca sa convinga statele UE sa condamne campania aeriana a Rusiei in Siria si sa deschisa calea pentru impunerea mai multor sanctiuni contra regimului condus de Bashar al-Assad si a sustinatorilor acestuia. Mai multi lideri occidentali au acuzat Rusia de crime de razboi, in urma atacurilor asupra orasului Alep.
Tarile UE incearca de asemenea sa furnizeze ajutor umanitar orasului Alep, in urma atacurilor Rusiei in aceasta zona.
Ministrii de Externe ai UE s-au intalnit in octombrie la Luxemburg, pentru a analiza actiunile Rusiei in Siria, in timp ce marti au discutat despre masurile care trebuie luate in acest context, anunta Reuters.
Boris Johnson, ministrul britanic de Externe, a declarat in urma intalnirii cu John Kerry, secretarul de stat american, ca este extrem de important ca statele UE sa faca in continuare presiuni contra Rusiei: "Vom propune noi sanctiuni contra regimului sirian si a celor care il sustin si noi sanctiuni care au in vedere aducerea in fata Curtii Penale Internationale de la Haga a celor responsabili pentru crime de razboi" a spus Johnson.
Loviturile aeriene contra spitalelor si civililor ar putea fi considerate crime de razboi si UE urmand sa ceara Siriei si aliatilor sai sa reclame aceste fapte la Curtea Penala de la Haga.
UE a cerut incetarea focului si trimiterea unei misiuni de observatie, noi tratative de pace la care sa participe si sefa diplomatiei UE Federica Mogherini si permiterea accesului unor ajutoare pentru rebeli, conform unui draft obtinut de Reuters.
Marea Britanie, Franta si Germania vor cere insa sanctiuni economice contra a 20 de sirieni, suspectati ca ar fii coordonat atacuri contra civililor.
Franta si Germania ar urma sa solicite de asemenea interzicerea accesului in UE si inghetarea conturilor deschise in tarile Uniunii de catre 12 cetateni rusi implicati in conflictul din Siria.
***
Curtea Penală Internațională (numită și Tribunalul Penal Internațional) este o instanță de justiție internațională permanentă, cu sediul la Haga în Olanda. Menirea și scopul acestei instituți juridice internaționale este de a judeca persoane care au comis genociduri, crime de război și crime contra umanității.
Curtea este compusă din 18 de magistrați, care au fost investiți în funcție pe 11 martie 2003, dintre care în rangul cel mai înalt, canadianul Philippe Kirsh.
Instanța nu poate judeca cauze retroactive ci numai cazuri provenite după 1 iulie 2002.
Până în mai 2004, 94 de țări au ratificat statutul tribunalului, printre care și România. Tratatul nu a fost nici semnat nici ratificat de câteva țări importante precum Statele Unite, Rusia, China, Israel și Irak. De fapt, Statele Unite și Israelul au semnat inițial tratatul însă au anunțat ulterior că își retrag semnătura.
Curtea Penala Internațională este prima și totodată singura curte penala internațională permanentă. Ea a fost creată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998 și care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. CPI are competență asupra crimei de genocid, asupra crimelor de război și asupra crimelor împotriva umanității, conform site-ului mae.ro. În prezent, numărul Statelor Părți la Statut este de 122.
România a semnat Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale la data de 7 iulie 1999 și l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind unul dintre statele care au contribuit direct la intrarea în vigoare a Statutului.
Curtea Penala Internațională este o organizație internațională independentă și nu face parte din sistemul Organizației Națiunilor Unite, dar menține o relație de cooperare cu ONU. Sediul său este la Haga, în Olanda. Deși cheltuielile Curții sunt finanțate în primul rând de către Statele Părți, aceasta primește, de asemenea, contribuții voluntare din partea guvernelor, a unor organizațiilor internaționale, persoane fizice, corporații și alte entități.
Comunitatea internațională a aspirat de multă vreme la crearea unei instanțe internaționale permanente și, în secolul XX, s-a ajuns la un consens asupra definițiilor genocidului, crimelor împotriva umanității și crimelor de război. În anii 1990, după încheierea Războiului Rece, tribunale precum Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie și pentru Rwanda au fost rezultatul unui consens conform căruia impunitatea este inacceptabilă. Totuși, acestea fuseseră înființate pentru infracțiuni comise în timpul unui conflict specific, ca atare a apărut un consens general în privința necesității înființării unui tribunal penal independent permanent.
La 17 iulie 1998, 120 de state au adoptat Statutul de la Roma, temeiul juridic pentru stabilirea Curții Penale Internaționale permanente. Statutul de la Roma a intrat în vigoare la 1 iulie 2002, după ce a fost ratificat de 60 de state. În 2010 a avut loc la Kampala (Uganda) prima Conferință de Revizuire a Statutului CPI, în cadrul căreia s-a convenit la o formulă referitoare la crima de agresiune.
Curtea Penală Internațională este compusă din patru organe: Președinția, Camerele (18 judecători, organizați în Camera Preliminară, Camera de Prima Instanță și Camera de Apel), Biroul Procurorului și Grefa, conform site-ului amintit.
Președinția este responsabilă cu problemele de administrare generală ale Curții, cu excepția Biroului Procurorului, și cu funcțiile specifice atribuite Președinției în conformitate cu Statutul. Președinția este alcătuită din trei judecători ai Curții, aleși de colegii lor judecători pentru o perioadă de trei ani. Președintele Curții este judecătorul Silvia Alejandra Fernandez de Gurmendi (Argentina), aleasă în funcție la 11 martie 2015.
Fatou Bensouda, procurorul Curții Penale Internaționale, participă la un eveniment de promovare a justiției penale internaționale, organizat de Ministerul român al Afacerilor Externe, la sediul MAE (21 iulie 2014)
Biroul Procurorului este responsabil cu primirea de sesizări și informații fundamentate privind infracțiunile care sunt de competența Curții, pentru examinarea lor și pentru efectuarea de investigații și urmăriri penale în fața Curții. Biroul este condus de Procuror, funcție deținută de Fatou Bensouda (Gambia), aleasă de Statele Părți în 2012 pentru un mandat de nouă ani. Fatou Bensouda a fost procuror adjunct al CPI începând din 2004, după ce a fost ministru al justiției în țara sa și după ce a lucrat pentru Tribunalul penal internațional pentru Rwanda (TPIR), de la Arusha (Tanzania).
Grefa este condusă de grefier, care este principalul funcționar administrativ al Curții. Grefierul își exercită funcțiile sub autoritatea Președintelui Curții. În prezent, această funcție este deținută de Herman von Hebel (Olanda), ales de judecători pe o perioadă de cinci ani.
Adunarea Statelor Părți este organul legislativ al CPI și este alcătuită din reprezentanți ai statelor care au ratificat și au aderat la Statutul de la Roma. Adunarea Statelor Părți are un Birou, format dintr-un președinte, doi vicepreședinți și 18 membri aleși de Adunare pentru o perioadă de trei ani. Adunarea Statelor Părți decide cu privire la diverse aspecte, precum adoptarea de texte normative și a bugetului, alegerea judecătorilor și a procurorului. Biroul este organul decizional al Adunării Statelor Părți pentru perioada dintre sesiunile acesteia și are un caracter reprezentativ, ținând seama îndeosebi de principiul repartizării geografice echitabile și de necesitatea asigurării unei reprezentări adecvate a principalelor sisteme juridice ale lumii.
La cea de-a doua sesiune a Adunării Statelor Părți, din septembrie 2003, s-a stabilit crearea Secretariatului Permanent, care și-a început activitatea în 2004, la Haga.
La 3 martie 2011 CPI a anunțat deschiderea unei anchete pentru crime împotriva umanității în Libia, vizându-l pe colonelul Muammar Gaddafi, precum și pe alți înalți responsabili libieni, după ce Consiliul de Securitate al ONU sesizase, la 26 februarie, printr-o rezoluție, Biroul procurorului CPI în legătură cu situația din Libia, considerând că ''atacurile sistematice'' împotriva populației civile din această țară ''pot fi asimilate crimelor împotriva umanității''.
La 14 martie 2012 Curtea Penală Internațională a dat prima hotărâre din istoria sa, găsindu-l vinovat de crime de război pe fostul lider al miliției din Republica Democrată Congo (RDC) Thomas Lubanga, care a folosit copii ca soldați în timpul războiului civil din provincia Ituri, în anii 2002-2003. Thomas Lubanga fusese transferat la Haga în 2006, iar procesul său s-a desfășurat între 2009-2011.
România a deținut două mandate în cadrul Biroului Adunării Statelor Părți (2005-2007 și 2008-2010), conform site-ului mae.ro.
