Romania post-Hayssam

Fara Autor 04.08.2006

De același autor

Criza declansata de disparitia lui Omar Hayssam trece dincolo de demisiile sefilor serviciilor secrete si a procurorului general. Un nou episod al razboiului de gherila dintre Palatele Cotroceni si Victoria este in desfasurare, de data aceasta in discutie fiind si legile securitatii nationale.

Pentru a avea o privire clara asupra situatiei, revista 22 a initiat o ancheta printre comentatori politici, care au raspuns la urmatoarele intrebari:

 

1. Ce implicatii politice are episodul Omar Hayssam, care a provocat demisiile cunoscute?

2. Evaluati prestatia serviciilor secrete, inclusiv a Comunitatii Nationale de Informatii. Credeti ca este vorba de neglijenta, incompetenta sau complicitate?

3. Ar trebui sa urmeze si alte demisii - demiteri?

4. Cum comentati faptul ca presedintele Basescu a anuntat ca va numi sefi la serviciile secrete doar dupa adoptarea noii legislatii in domeniul securitatii nationale?

 

RENATE WEBER

Un episod al conflictelor politice

 

1. Cazul Omar Hayssam nu este decat un episod in conflictele politice care se manifesta din plin de mai multe luni de zile. Nu cazul in sine va avea implicatii politice (de altfel, deja incepe sa se astearna praful pe el). Mai degraba este posibil sa asistam la o regrupare a fortelor politice datorita consecintelor deja produse, am in vedere mai ales demisia evident "contre coeur" a directorului SRI. In absenta mainii de fier a lui Radu Timofte s-ar putea ca in SRI sa se manifeste grupuri sustinatoare ale unor interese politice diferite, care pana acum au fost tinute ca intr-o oala sub presiune. In acelasi timp, ar fi o copilarie sa credem ca d-l Timofte si-a incheiat conturile si se apuca de scris romane.

2. Nu cred ca a fost o complicitate colectiva. Este insa posibil sa fi existat o complicitate la nivelul unor oameni dintr-o anume structura (nu stiu care), iar in aceasta situatie inseamna ca celelalte au dat dovada de incompetenta (neglijenta este o forma a incompetentei). Avand in vedere ca Omar Hayssam era acuzat de terorism, chiar daca a fost pus in libertate de instanta, nimic nu impiedica SRI sa il tina sub observatie, sub forma acelui filaj care nu are nevoie de nici un mandat din partea judecatorului. Legea sigurantei nationale prevede in art. 13 pentru ce tip de activitati este nevoie de o astfel de autorizare, anume cele care presupun o intruziune in viata privata, prin interceptarea convorbirilor sau in alt mod. Dar nu este cazul supravegherii fizice a locatiei unde se afla o persoana (domiciliu, spital, sanatoriu, hotel etc.) strict pentru a te asigura ca aceasta nu va disparea. Din acest punct de vedere, cred ca SRI este responsabil. La fel de responsabil este insa si Parchetul, care era direct interesat ca inculpatul Hayssam sa fie prezent la judecata. Din pacate, Codul de Procedura Penala, amendat ultima data in urma cu o luna, nu are prevederi exprese privind obligatia Parchetului in cazul in care o persoana este pusa in libertate de instanta pe motive medicale sau din orice alte cauze. In ciuda faptului ca in ultimii 16 ani mai toti infractorii mari din Romania au "disparut" in conditii asemanatoare. Interdictia de a parasi tara, stabilita de instanta, se poate aplica doar in situatia in care persoana trece cu propriul pasaport pe la un punct de frontiera. Altfel Procurorul insa avea obligatia sa se asigure ca inculpatul Omar Hayssam este, fizic vorbind, intr-un anume loc, tocmai pentru a putea fi adus in instanta. Si pentru asta, chiar in lipsa unor prevederi exprese, trebuia sa-l tina sub supraveghere 24 de ore din 24, supravegherea fizica a locatiilor in care se afla, pentru care nu era nevoie de nici un mandat. In masura in care afirmatiile lui Virgil Ardelean potrivit carora DIICOT a fost informat despre intentiile sirianului de a parasi Romania sunt adevarate, atunci raspunderea Ministerului Public este cu atat mai mare. Ar fi fost de asteptat, daca aceste structuri functionau bine, ca aceste informatii sa fi ajuns si la CNI. Cred ca este legitima intrebarea: daca intr-un astfel de caz, de maxima importanta, ele n-au ajuns, care este rolului concret al CNI?

3. Demisiile produse pana acum au fost din zona "tehnica". In tari cu democratie consolidata asumarea unor astfel de uriase greseli este, obligatoriu, si una politica, deci a unor membri ai Cabinetului care coordoneaza domeniile respective. Indiferent daca disparitia sirianului este rezultatul incompetentei sau al unei actiuni criminale. Raspunderea politica, prin demisie, este dovada de respect fata de cetatenii acelei tari. Dar nu va mai urma nici o demisie si nici o demitere, pentru ca suntem in Romania, unde demnitarilor le este straina ideea de a da socoteala in fata poporului, iar cetatenii insisi nu stiu ca asa ceva este obligatoriu intr-o democratie.

4. Presedintele Romaniei are obligatia constitutionala (art. 80 alin. 2) de a veghea la "respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice". Aceasta inseamna inclusiv asigurarea indeplinirii de catre parlament a atributiilor sale de a numi directorii celor doua servicii de informatii, SRI si SIE (art. 65 alin. 2 lit. h). Legea actuala a SRI prevede clar procedura in acest caz: presedintele propune, Comisia parlamentara de control a SRI audiaza candidatul, iar plenul parlamentului voteaza. Legea SIE, din 1998, prevede o alta competenta (presedintele propune, iar CSAT numeste), inaplicabila astazi, datorita amendamentelor constitutionale din 2003, respectiv numirea directorului SIE tot de catre parlament. Chiar daca Legea SIE nu a fost modificata pentru a fi pusa in acord cu Constitutia, consider ca acest fapt nu trebuie sa reprezinte un impediment pentru numirea viitorului director al SIE. Legea fundamentala primeaza, astfel incat propunerea trebuie facuta de catre presedinte, iar numirea de catre plenul parlamentului. Ar ramane in chestiune doar audierea candidatului propus de catre Comisia de control a SIE, dar pentru asigurarea unui control cat mai adecvat si transparent, chiar daca aceasta procedura nu este expres prevazuta, nimic nu impiedica realizarea ei. Asadar, intr-o perioada de timp "rezonabila" presedintele ar trebui sa faca cele doua propuneri, indiferent daca pachetul de legi este sau nu adoptat (de fapt singura lege despre care s-ar vorbi ar fi doar aceea de functionare a SIE, restul neavand relevanta in chestiunea numirii directorilor). Interpretarea termenului "rezonabil" poate fi facuta cu referire la situatii anterioare (cand interimatul celor doua functii a durat o luna sau doua) sau la alte prevederi, de exemplu interimatul functiei de ministru, care este prevazut de Constitutie de 45 de zile. In orice caz, acest interimat nu poate fi prelungit prea mult, tocmai pentru a respecta dreptul parlamentului de a numi directorii celor doua servicii.

 

SORIN IONITA

Slabiciunea institutiilor publice

 

1. Episodul a revelat (inca o data) slabiciunea institutiilor publice in Romania in general, in special atunci cand e vorba de coordonare pe orizontala intre ele. Caz in care, de regula la noi, nu raspunde nimeni si totul se ingroapa intr-un ocean de vorbe si comentarii fara efect. Presedintele Basescu, oportunist, dar clar din alta stofa decat ceilalti politicieni, a prins ocazia si a decapitat SRI si SIE.

Ce a urmat ne da un raspuns si la intrebarea pe care ne-o punem de un an si jumatate, toti cititorii acestei reviste: de ce nu ii schimba Basescu odata din functie pe Timofte, Fulga, avea o complicitate cu ei? Nu stiu daca avea sau nu, dar e limpede acum ca n-ar fi putut, chiar daca ar fi vrut. Se vede asta din reactia parlamentului, in care o larga majoritate se agata de cei doi sa nu plece (Timofte, cui ne lasi?), desi acestia au demisionat, dupa un caz care i-a decredibilizat profesional complet in fata publicului.

Daca se face atata circ in jurul demisiilor lor, probabil ca miza e mare. E surprinzator cat de multi membri ai parlamentului, din toate partidele, par sa depinda de prezenta lui Timofte in fruntea SRI - practic, aceeasi majoritate larga care se opune si Monicai Macovei, saboteaza Agentia de Integritate, vrea sa-l schimbe pe Daniel Morar, a votat contra perchezitionarii lui Nastase. E greu ca, dupa o asemenea reactie cusuta cu ata alba, sa nu te gandesti la ce e mai rau in ce-i priveste: pierderea de putere a SRI in raport cu CNSAS, intentia lui Basescu de a mai livra inca o transa de dosare, cele de securitate nationala care privesc politicieni etc.

2. Incompetenta, lipsa de comunicare si chiar rivalitate intre numeroasele servicii secrete, alte institutii puse sa lupte cu coruptia si terorismul etc. Prin traditie ele nu coopereaza de bunavoie, iar uneori isi pun chiar talpi reciproc, intr-o logica pur birocratica, efectele fiind cele pe care le vedem. Pe terenul asta s-or mai altoi si episoade de coruptie si clientelism, marunte sau mai mari, dar baza eu cred ca o constituie atmosfera generala de lipsa de raspundere, in care fiecare se acopera cu hartii si nimeni nu e niciodata pedepsit pentru lipsa de performanta (ci doar, uneori, pentru ilegalitati, dar asta e altceva).

3. Mai departe nu demisiile simbolice sunt importante, cele de pana acum ajung. Ar trebui sa urmeze demisii sau demiteri tehnice, dupa o ancheta minutioasa pe tot lantul institutiilor implicate in pierderea in peisaj a lui Hayssam. Ca sa se vada ca avem un mecanism in stare sa aleaga pe cei care muncesc bine de incompetenti, in servicii secrete si pretutindeni, iar cele doua categorii sunt tratate diferit. Acum, asta nu se intampla.

4. Metaforic, asta poate suna a santaj, de unde si comentariile. Dar nu incalca nici o lege sau cutuma facand asta, deci nu vad cum i se poate reprosa ceva de sefii de grupuri parlamentare, care au micul sau marele santaj in meniul lor zilnic.

 

CRISTIAN PIRVULESCU

Limitarea puterii prin putere

 

1. Scandalul Hayssam este doar un episod al crizei institutionale pe care o parcurge Romania. El ilustreaza un moment, poate crucial prin efectele sale, al conflictului privind preeminenta institutionala. Tratata cu emotivitate, disparitia lui Omar Hayssam risca sa ne indeparteze de esenta problemei: cui foloseste toata aceasta desfasurare politico-mediatica? Cu siguranta nu partidelor si parlamentului, care se vad puse in fata unei alegeri: accepta schimbarea echilibrelor institutionale sau reactioneaza.

2. Din negura tranzitiei, oricum, dinaintea rapirii jurnalistilor romani in Irak, in martie 2005, Hayssam era sub observatia unor servicii secrete, in orice caz a SRI. De aceea cazul Hayssam pare acordat pe aceeasi lungime de unda cu Tigareta II. El demonstreaza forta si slabiciunea serviciilor secrete din Romania. Mai nou, soarta sefilor de servicii, directii sau departamente de informatii impresioneaza ca o telenovela. Dar succesorii Securitatii, urmasii lui Postelnicu sau ai lui Plesita ies din scena, ca si predecesorii lor, convinsi ca sistemul ii va apara. Au constiinta misiunii implinite. Simple instrumente, chiar daca privilegiate, capeteniile serviciilor secrete se retrag lasand locul altora la fel. Ofiteri sau civili, acestia devin, daca nu sunt deja, pioni intr-o piesa pe care doar marii maestrii o pot deslusi. De aceea teza incompetentei nu pare valabila. In acest caz nimeni nu are a-si reprosa ceva. Si, in logica lucrurilor, aceasta senzatie pare sa aiba acoperire. Acarul Paun va aparea din alta zona, dintre medici sau de la Parchet, dar nu din servicii.

3. Demisiile sefilor serviciilor de informatii, sau ce-or fi fost ele, aveau o semnificatie politica. Odata ce latura politica a scandalului a trecut in plan secund, lasand locul celei institutionale, acest subiect nu mai este de actualitate. Dar, urmand rationamentul indus de primii, hai sa le zicem, demisionari, toti cei ce aveau raspunderi politice puteau sa le urmeze exemplul, de la Vasile Blaga, responsabil politic de activitatile Ministerului Administratiei si Internelor, deci si de UM 0962, pana la ministrul Justitiei, care avea in subordine Ministerul Public, deci si DIICOT.

4. Conditionarea, fie si declarativa, a activitatii parlamentului iese din logica echilibrului institutional dintre puteri. In confruntarea pentru preeminenta institutionala si personala primele victime par a fi bunele practici. Iar intr-o tara in care democratia este mai mult mimata si mai putin interiorizata riscurile unei astfel de situatii sunt enorme. Daca presedintele nu a vazut nici un inconvenient in a conditiona nominalizarea sefilor la servicii de votarea legilor securitatii, din punct de vedere constitutional circumstantele sunt clare. Articolul 80 din Constitutie cere presedintelui sa vegheze la respectarea legii fundamentale si la buna functionare a autoritatilor publice. Or, in Constitutie este prevazut la articolul 69 mandatul reprezentativ al parlamentului. Altfel spus, nimeni nu poate obliga parlamentul la ceva.

Tendinta prezidentialista, sesizabila din declaratiile lui Traian Basescu de dupa sedinta CSAT, indica starea de fapt a scenei institutionale. Pe masura ce sistemul politic romanesc devine tot mai haotic, situatia politica gliseaza spre o formula simpla. Aceasta ar putea fi prezidentialismul adaptat la regimul politic actual. Atunci cand ceva se schimba la nivelul institutiilor problema centrala devine limitarea puterii prin putere. De modul cum raspundem la intrebarea Cum facem astfel incat cei ce ne conduc sa nu ne poata face rau? depinde evolutia sistemului. Doar intarirea mecanismelor de control si echilibrare institutionala poate preintampina un eventual derapaj.

 

SEBASTIAN LAZAROIU

Coalitia antiprezidentiala

 

1. Episodul Omar Hayssam a dat prilejul adversarilor presedintelui sa revina cu critici la adresa acestuia. Aflat în defensiva dupa nefericita anuntare a retragerii din Irak, PNL a gasit un bun prilej sa-i reproseze presedintelui "încrederea oarba" în serviciile secrete si procurorul general. Coalitia de conjunctura PNL-PSD-UDMR-PC, la care s-a adaugat mai nou si PRM (coalitia antiprezidentiala am putea sa o numim) s-a reactivat împotriva presedintelui si PD, cerând demisia unor ministri bine cotati la Bruxelles: Blaga si Macovei. Jocul politic pare din nou destul de dezechilibrat. Totusi, discutia mai generala despre servicii se va desfasura în paralel cu noi deconspirari din lumea politica ale CNSAS, ceea ce va crea atuuri pentru presedinte si ii va baga în corzi pe adversarii politici. Daca PNL aproape ne-a obisnuit sa fie geisha politicii românesti, care îsi cauta parteneri oriunde daca asta l-ar mentine la putere câteva luni, sunt surprinzatoare actiunile PSD si UDMR. PSD, ca partid de opozitie, ar fi putut sa ia mai mare distanta de conflictele dintre PNL si PD. Alaturarea UDMR si PRM da o imagine extrem de nefavorabila mai ales primei formatiuni.

2. Este vorba de incompetenta (care merge mâna în mâna cu neglijenta), complicitate si cadru institutional defectuos. Daca analizam lantul evenimentelor si actorilor implicati, desi acum responsabilitatile sunt foarte dispersate, devine din ce în ce mai clar ca principalul vinovat trebuie cautat la procuratura. Daca este real ca procurorii au fost avertizati de serviciul secret al MAI despre intentia lui Omar de a parasi tara si acestia nu au cerut rearestarea, aici putem avea complicitate. Pe de alta parte, serviciile trebuiau sa-l monitorizeze pe Hayssam, suspectat de terorism (el nu a devenit mai putin terorist atunci când s-a decis judecarea sa în stare de libertate) pentru a preveni fuga acestuia peste granita. E greu de imputat ceva Politiei de frontiera, având în vedere ca nu exista granite de stat perfect impermeabile. Munca de preventie are o pondere mult mai mare în împiedicarea trecerii ilegale a frontierei. Aici intervine cadrul legislativ si o doza de incompetenta. Evident, mai exista în acest lant medicul care a diagnosticat detinutul si aici e probabil sa avem coruptie.

3. La acest moment au fost suficiente demisii. Mai curând ar trebui reanalizat întregul lant al actiunii pentru a vedea unde s-a produs de fapt ruptura.

4. E o decizie corecta. Reformele ar trebui sa înceapa cu institutiile si apoi sa continue cu oamenii. Demisiile sefilor de servicii au fost gesturi de onoare. Sunt însa multi politicieni care nu au înteles de ce au demisionat sefii serviciilor si într-un fel îi întelegem, pentru ca politicienii nu au aratat decât rar în ultimii 16 ani ca au vreo responsabilitate.

 

BOGDAN TEODORESCU

Controverse intre Palate

 

1. Disparitia lui Omar Hayssam a generat o criza din care Traian Basescu, dorind sa scape cu imaginea cat mai intacta, a reactivat tema legilor privind siguranta nationala. Incercand sa "palmeze" laudele pe care el le-a adus serviciilor in tot acest timp, Traian Basescu a folosit cazul in sine ca pretext (fapt ce a alimentat si unele speculatii) de a continua presiunea la adresa guvernului si a parlamentului pentru adoptarea proiectelor de lege (intr-o forma cat mai apropiata intereselor sale). Cazul Hayssam a readus in atentie controversele existente intre cele doua Palate pe marginea legilor sigurantei nationale si a relansat disputa dintre liberali si seful statului pe acest subiect, oferind lui Traian Basescu noi argumente. Presedintele trebuie insa sa gaseasca noi explicatii pentru ineficienta institutiilor, fiindca mesajul despre sistemul ticalosit nu mai are cum sa aiba acum, dupa un an si jumatate, aceeasi relevanta. Episodul aduce cu sine o prima criza majora intr-o zona de competenta ce apartine tandemului Basescu/PD. In plus, demisiile sefilor de la servicii anunta un proces extrem de complicat de numire a unor noi titulari. Va urma o perioada tensionata, de atacuri reciproce, de negociere si de expunere, de catre partidele politice, a unor revendicari maximale. Majoritatea parlamentara necesara desemnarii unor noi directori la SIE si SRI obliga la compromis. Contextul poate conduce la relansarea Aliantei D.A. sau, dimpotriva, la configurarea unei alte majoritati. Din alt punct de vedere, fuga din tara a "teroristului" Hayssam pune intr-o lumina total defavorabila imaginea pe care si-a construit-o Traian Basescu, si in interior, si in exterior, de luptator eficient si dedicat impotriva fenomenului in speta.

2. Nu doar serviciile secrete sau CNI au avut o prestatie necorespunzatoare in acest caz, ci toate autoritatile publice care au responsabilitati in domeniul protectiei cetateanului si al sigurantei nationale. Dezbaterea din urma cu trei luni, privind atributiile pe care aceste servicii secrete ar trebui sa le aiba, precum si gafa comisa de SRI in contextul ultimului val de gripa aviara (confundarea puilor de gaina cu cei de curca) au afectat imaginea acestor structuri. Cazul Omar vine, asadar, pe un fond nu tocmai favorabil, amplificand perceptia negativa si/sau vinovatia serviciilor de informatii. In ceea ce priveste CNI, episodul fugii lui Hayssam pune sub semnul intrebarii nu doar eficienta, ci si functionarea acestei structuri cu atributii de organizare si coordonare a activitatilor de informatii care privesc securitatea nationala. Si neglijenta, si incompetenta sunt atribute ce pot caracteriza prestatia serviciilor secrete in acest caz. Desi vehiculata de presa, teza complicitatii autoritatilor statului la disparitia lui Hayssam este in momentul de fata o speculatie ce va fi folosita la nivel politic si electoral. Chiar daca nu este demonstrata, suspiciunile legate de aceasta se adauga la cele nascute de afacerea rapirii jurnalistilor in Irak, care se refereau tot la complicitati ascunse ale serviciilor romanesti.

3. Acesta este un caz simptomatic, avand in vedere faptul ca autoritatile nu sunt la prima "scapare" de acest tip. Demisiile sefilor din fruntea serviciilor reprezinta doar varful aisbergului. Teoretic, ar trebui sa mai fie incluse in aceasta discutie si alte nume, care pana acum au beneficiat - in procente diferite - de sustinerea presedintelui Basescu. Este vorba de ministrii Monica Macovei si Vasile Blaga. In conditiile in care cazul Hayssam este deja politizat, eventuale demisii/demiteri in esaloanele superioare sunt din ce in ce mai putin probabile. Grav este insa ca nu asistam la o tentativa a clasei politice de a reforma serviciile, ci la o cursa a liderilor politici, cu Traian Basescu in frunte, de a se disocia de esec.

4. Presedintele Basescu incearca in mod evident sa foloseasca actuala conjunctura creata in favoarea sa. Este un moment propice pentru a sustine necesitatea adoptarii noii legislatii in domeniul securitatii nationale, intr-o forma care sa presupuna o regandire a sistemului si a atributiilor serviciilor secrete. Prevederile constitutionale ii ofera sefului statului prerogativa de a propune candidatii pentru sefia serviciilor de informatii, fara a preciza un termen de exercitare a acestei atributii. Astfel, Traian Basescu poate prelungi starea de interimat, in masura in care acest lucru nu afecteaza buna functionare a autoritatilor publice - o alta atributie prezidentiala. Gasind actualul cadru legislativ drept vinovat pentru disparitia lui Omar Hayssam, seful statului a incercat sa se deresponsabilizeze in fata opiniei publice. In acelasi timp, Basescu a culpabilizat in mod indirect guvernul si parlamentul pentru tergiversarea dezbaterii si adoptarii legilor privind siguranta nationala. Daca liberalii accepta aceasta paradigma, atunci situatia se va modifica, ajungand sa ii ofere presedintelui sansa nesperata de a iesi din criza si de a se reaseza pe conflictul traditional cu primul ministru. Astfel, dintr-o situatie defavorabila, presedintele ajunge in postura de a negocia: in acest troc, obiectul e viziunea prezidentiala asupra sigurantei nationale (si implicit rolului serviciilor de informatii), iar moneda de schimb este reprezentata de nominalizarile pe care presedintele le va face pentru conducerea SIE si SRI.

 

Ancheta realizata de Razvan Braileanu

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22