De același autor
La 12 august a.c., Londra a anunţat că ar putea recurge inclusiv la „măsuri juridice” împotriva Spaniei, după ce liderii politici de la Madrid au decis să introducă o metodologie de control mult mai strictă – şi care durează, inevitabil, mai multă vreme – la frontiera ce separă teritoriul spaniol de Gibraltar, relatează Reuters. Noile măsuri adoptate de Spania au provocat deja, relatează presa internaţională, întârzieri şi perturbări semnificative în mişcarea de persoane şi bunuri peste graniţă, afectând în mod direct mai multe mii de turişti, precum şi numeroşi dintre cei peste 30.000 de locuitori ai oraşului Gibraltar.
Duel al declaraţiilor
Şi mai complicat este faptul că, deocamdată, tensiunile dintre Londra şi legate de regimul Gibraltarului par să escaladaze foarte rapid şi într-o manieră puţin controlabilă. Vorbim deja, afirmă unele agenţii de ştiri, despre unul dintre cele mai intense momente tensionate, în ultimii ani, ale relaţiilor dintre Spania şi Marea Britanie. Un purtător de cuvânt al premierului britanic David Cameron a declarat, la începutul acestei săptămâni, că „primul ministru este dezamăgit de faptul că partea spaniolă nu a renunţat, în weekendul acesta, la controalele suplimentare la frontieră”. Aceeaşi oficialitate britanică a mai afirmat şi că „ne gândim acum şi la măsurile juridice la care putem recurge”. Madridul însă nu pare deloc dispus să cedeze, chiar dacă riscă un proces internaţional – unul ce ar fi, cel mai probabil, de competenţa Curţii Europene de Justiţie. Britanicii susţin că măsurile luate de spanioli sunt atât „disproporţionate” cât şi „motivate politic”, precum şi că ele încalcă în mod serios legislaţia europeană referitoare la libera mişcare a persoanelor şi bunurilor. Spania, la rândul său, afirmă că măsurile luate în zona frontierei cu Gibraltarul sunt cât se poate de legale şi că ele reprezintă doar o măsură „proporţională”, adică deloc exagerată, menită să prevină spălarea banilor, ca şi contrabanda cu tutun şi cu alte produse. Mai mult, un purtător de cuvânt al ministerului spaniol de Externe a afirmat, tot la 12 august, că Madridul evaluează acum care sunt care sunt instituţiile internaţionale în cadrul cărora ar putea fi pusă în discuţie dorinţa Spaniei de a redobândi controlul asupra Gibraltarului.
Câteva informaţii suplimentare
Gibraltarul este un pinten stâncos care domină malul nordic al strâmtorii ce separă Peninsula Iberică de Africa de Nord. Cine deţine Gibraltarul controlează, fără eforturi speciale, traficul naval – în ambele direcţii – dintre Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană şi, în sens mai larg, cea mai scurtă rută martimă ce leagă lumea occidentală de Golful Persic, cu tranzit prin Canalul Suez şi Marea Roşie. Ruta alternativă, aceea care ocoleşte Africa pe la sud, este cu câteva mii de mile mai lungă. Gibraltarul a fost cedat Angliei în 1713, prin Tratatul de la Utrecht. La vest de oraşul Gibraltar, înspre Algeciras, localitate aflată pe malul opus al Golfului Gibraltar se întinde un port de dimensiuni notabile şi cu o valoare strategică absolut evidentă. Spre acesta se îndreaptă acum o navă de război britanică, HMS Westminster. Aceasta, o fregată din clasa numită Type 23, a fost lansată la apă în 1992. Are un deplasament total de 4.000 de tone, o lungime de 133 de metri şi un echipaj de 187 marinari, subofiţeri şi ofiţeri. Menţionăm aici faptul că plecarea navei spre Gibraltar şi Mediterana fusese însă planificată – precum şi anunţată public – înainte de începerea prezentei crize. Contextul general al prezentei crize în relaţiile anglo-spaniole este completat de atacuri dure ale opoziţiei de la Madid, îndreptate împotriva premierului Mariano Rajoy. Acesta este acuzat de faptul că, punând accent pe tema Gibraltarului, încearcă, pur şi simplu, să abată atenţia electoratului de la problemele interne curente ale Spaniei, ţară a cărei economie e lovită în plin de recesiune. Între timp, Comisia Europeană a decis, transmite tot Reuters, să trimită, în septembrie, o echipă de oficialităţi în zona Gibraltarului, pentru a verifica în ce măsură controlul de la frontieră corespunde – sau nu – normelor europene.
Florin Diaconu este conf. univ. dr. la FSPUB, precum şi senior researcher la IDR
