De același autor
Ce sansa are lupta impotriva coruptiei daca proiectele de lege in materie sunt blocate in parlament?
Este ingreunata. In plus, in cele mai multe cazuri, daca va uitati cu atentie din ce cauza au picat aceste proiecte in parlament, nu vedeti nici o motivare. Nu s-au invocat nereguli de fond, pur si simplu nu au votat sau nu a fost cvorum. Cand a picat Ordonanta de Urgenta privind infiintarea DNA in Senat, nimeni nu a luat cuvantul sa spuna ce nu-i place la acest proiect. Nu s-a discutat nimic. Ulterior au venit cu obiectii, care pareau mai degraba sa justifice votul negativ sau absenta de la sedinta. Mie imi este foarte clar ce am de facut, ca initiator, ca lupta impotriva coruptiei sa aiba sanse de reusita. Nu am niciodata pretentia ca proiectele sunt perfecte, ci intotdeauna am fost dispusa la dialog. Dar trebuie ca acest dialog sa aiba loc. Trebuie ca cei care nu voteaza o lege sa si spuna de ce o fac, sa discutam. Nu pot face nimic cand, de exemplu, vicepremierul Marko Bela scoate din guvern proiectul legii privind infiintarea agentiei care sa verifice declaratiile de avere, pe motiv ca trebuie discutat in coalitie. Si nu mai face nimic dupa aceea, luni de zile.
Mai contati pe sprijin politic? Daca da, din partea cui?
In acest moment, nu mai stau sa ma gandesc cine si cat ma mai sustine. Incerc sa-mi fac in continuare treaba cu seriozitate si sa-mi sustin pana la capat proiectele. Pentru mine este greu de inteles ca trebuie sa negociem politic masuri anticoruptie. Si in conditiile in care guvernul a adoptat, in martie 2005, Strategia Anticoruptie, in care aceste masuri erau prevazute. Probabil ca unii au crezut ca raman pe hartie. Stim cu totii ca toate partidele parlamentare au promis in campania electorala eradicarea coruptiei. M-am referit in ultimele doua luni de zile mai ales ales la atitudinea UDMR, pentru ca am constatat ca s-a opus cel mai vehement masurilor propuse de mine. Pe langa pozitia adoptata in parlament, atunci cand nu au dat un vot pozitiv proiectelor initiate de Ministerul Justitiei, liderii UDMR au reusit chiar sa blocheze pentru cateva luni doua proiecte importante - cel al finantarii partidelor politice si cel al Agentiei de Integritate.
Cum explicati rezistenta UDMR fata de legile anticoruptie? De ce un fost coleg al dvs. in materie de drepturile omului, György Frunda, nu e de acord cu proiectele de lege propuse de dvs.?
Ar fi bine sa-l intrebati chiar pe d-l Frunda, caci mie mi-e greu sa inteleg ce se afla in spatele acestei rezistente. Doar constat ca UDMR s-a opus constant unor astfel de proiecte. S-au opus si alti parlamentari din partidele aflate in coalitie, ati vazut cu totii. Oricum, o constatare clara este ca aceasta opozitie a inceput sa fie mai vizibila, in momentul in care DNA a inceput sa cerceteze politicieni, iar acest DNA este total necontrolat politic. In ceea ce-l priveste pe d-l Frunda, mai este ceva. Am constatat cu neplacuta surprindere ca induce in eroare opinia publica. De exemplu, a sustinut ca in nici o tara din Uniunea Europeana numarul executorilor judecatoresti nu este stabilit de Ministerul Justitiei. Total inexact. In majoritatea tarilor europene executorii judecatoresti sunt in custodia Ministerului Justitiei. Sau, acelasi senator a scris in expunerea de motive a proiectului prin care propune schimbarea procedurii de numire a procurorilor-sefi din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ca acest lucru ar rezolva probleme ridicate in rapoartele de tara la capitolul justitie. Este total fals. Va reamintesc ca Raportul de monitorizare din octombrie 2005 apreciaza modificarile aduse legilor justitiei si introducerea principiului responsabilitatii si al eficientei. Mai mult, in luna martie, la Bucuresti, comisarul Franco Frattini a spus explicit sa nu modificam procedura de numire a procurorilor-sefi. Si ce face d-l Frunda? Exact pe dos.
De ce Camera Deputatilor face opozitie la amendamentele la Codul de Procedura Penala?
Nu am inteles ratiunea deciziei Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, care a obligat astfel Comisia Juridica sa discute in doar cateva ore un proiect important cum este cel al Codului de Procedura Penala. Eu am solicitat o amanare a dezbaterii, pentru ca am dorit sa mai formulez cateva amendamente, pe care le consider necesare, avand in vedere practica judiciara a ultimelor luni. Asta nu inseamna ca atunci cand am facut proiectul, in vara anului trecut, am gresit ceva. Doar ca incercam sa imbunatatim ceea ce am constatat ca nu merge bine. Vreau sa va spun ca am discutat joi in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor acest proiect si deputatii, indiferent de culoarea lor politica, au fost chiar interesati sa aduca si alte amendamente, unele interesante si utile. Pentru ca toti ne dorim ca in materie de procedura lucrurile sa fie clare si bine facute. Este exact ce spuneam, ca daca ajungem sa discutam si nu respingem din start ce vine de la MJ, putem ajunge la o intelegere.
Acum se stie deja ca vom avea un Raport de tara pozitiv. Dar in ce fel va continua reforma in justitie, tinand cont de atitudinea politicienilor?
Nu stim exact cum va arata raportul final al Comisiei Europene. Dar pot sa va spun ca in ultimul raport al misiunii de monitorizare pe coruptie, din luna martie 2006, singura ingrijorare serioasa este cea legata de parlament, respectiv de fragilitatea majoritatii vointei politice in adoptarea masurilor anticoruptie. Si sunt mentionate doua exemple: respingerea initiala a Ordonantei de Urgenta a Guvernului privind infiintarea DNA si respingerea cererii de perchezitie. Activitatea DNA este chiar laudata, spunandu-se ca a reusit sa lucreze in cateva luni cat nu a lucrat PNA in cativa ani. Sper insa ca vointa politica se va intari si ca lucrurile se vor remedia. Noi toti trebuie sa pazim cu incapatanare ce am obtinut pana acum si sa insistam in adoptarea si aplicarea unor masuri anticoruptie si de reforma.
Interviu realizat de Rodica Palade
