Lupta pentru (de)conspirarea Securitatii

Scoaterea la lumina a dosarelor Securitatii este o pro­ble­ma complicata pentru toate partidele parlamentare: PSD si PRM s-au opus pe fata, in vreme ce liberalii si de­mocratii incearca prin metode ipocrite sa lase lucrurile asa cum sunt. Ordonanta de urgenta 16/2006 care mo­di­fica Legea deconspirarii Securitatii ca politie politica in­tocmita de specialistii PNL pastreaza dilemele vechii legi si nu-i obliga pe detinatorii de arhive sa predea toate documentele. Propaganda liberala care anunta in­­ceperea curateniei pe scena politica era doar un joc po­li­tic, fiindca noua ordonanta de urgenta ascunde aceleasi vechi tertipuri prin care securistii se impart in buni si rai, iar dovezile represiunii comuniste sunt camuflate prin stampila "siguranta nationala". Atragerea lui Ticu Du­mi­tres­cu de partea PNL este astfel doar o modalitate de le­gitimare a trucurilor prin care Securitatea ceausista ra­mane, prin lege, conspirata si pe mai departe. Daca li­beralii ar fi vrut cu adevarat sa-i dezvaluie pe fostii co­laboratori ai Securitatii care se afla azi in politica, ad­ministratie sau chiar in fruntea unor companii de succes, ar fi putut reveni cu proiectul facut chiar de Ticu Du­mitrescu la inceputul anilor 1990. In plus, artizanii ordonantei de urgenta pentru modificarea legii CNSAS se puteau inspira din precedentul creat de ministrul Justitiei, Monica Macovei, care a reusit sa treaca prin parlament o lege a epurarii magistraturii. Dar miza Partidului National Li­beral nu pare sa fie devoalarea sistemului opresiv din perioada comunista, ci mai degraba gasirea unor in­stru­men­te prin care sa-l puna la zid pe Traian Basescu si even­tual recuperarea elitei intelectuale care a parasit definitv tabara liberala dupa ce Calin Popescu Tariceanu a refuzat in 2005 alegerile anticipate, de frica sa nu-si piar­da fotoliul de prim-ministru.

Partidul Democrat are la randul sau propriile planuri de pastrare a status quo-ului Consiliului National pentru Stu­dierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). Tactica folosita pentru impunerea fostului judecator Corneliu Turianu in frun­tea CNSAS, ca substitut pentru predecesorul sau Gheorghe Onisoru, sugereaza ca democratii prefera li­nistea si buna intelegere cu serviciile secrete, in locul ine­vitabilelor turbulente pe care le-ar fi creat Ticu Du­mi­tres­cu, care la 78 de ani are naivitatea sa creada ca are la indemana metodele si informatiile necesare pentru smul­ge­rea dosarelor sensibile din mainile lui Radu Timofte, di­rectorul SRI, si din cele ale lui Gheorghe Fulga, seful SIE.

Basescu - nevoia de exorcizare

PD nu a fost niciodata preocupat de scoaterea la ivea­la a ororilor comunismului. In perioada guvernarii de coalitie din 1996-2000, liderii PD spuneau mereu ca legea deconspirarii Securitatii nu e o prioritate, iar in 2006 au incercat cat au putut sa evite modificarile pro­pu­se de liberali, modificari care in unele privinte aduc mici imbunatatiri de detaliu. Presedintele Basescu s-a tinut departe de aceste dezbateri, dar in paralel a reusit per­formanta de a-i convinge pe detinatorii arhivelor fos­tei Securitati sa cedeze grosul arhivelor catre CNSAS. Totusi, cand a fost vorba sa-si desemneze un re­pre­zentant in CNSAS, Traian Basescu a preferat o per­soa­na rezervata, cuminte, fara experienta arhivelor si care nu s-a manifestat niciodata in spatiul public pentru des­chi­de­rea dosarelor Securitatii. Istoricul Dragos Petrescu, nu­mit de seful statului la CNSAS, este mai degraba cu­noscut pentru felul in care, ca director al Institutului pentru Istorie Recenta, a blocat cercetarile referitoare la Securitate. Numirile facute de Traian Basescu si de li­derii PD nu sunt intamplatoare, ele indica predilectia acestora pentru oameni comozi si ascultatori, care nu au dat nicicand prea multa importanta problemelor morale ale societatii.

Nu este foarte clar daca democratii si presedintele au ales sa fie reprezentati in CNSAS de indivizi fara per­sonalitate pentru a putea manevra Colegiul sau din dezinteres pentru aceasta institutie. Daca nu exista mo­tive ascunse, Traian Basescu ar trebui sa faca un exer­ci­tiu de exorcizare si sa dea publicitatii dosarele sale de Se­curitate.

Domnul Basescu a recunoscut in campania electorala ca inainte de 1989, prin natura ocupatiilor sale, a fost ne­voit sa colaboreze cu Securitatea ceausista, precizand insa ca nu a facut politie politica. Aliniatul 5 al Articolului 2 din ordonanta de urgenta care modifica legea CNSAS pre­cizeaza ca  "Implicarea in activitatea de politie po­li­tica comunista" este stabilita de "Colegiul Consiliului Na­tio­nal pentru Studierea Arhivelor Securitatii pe baza da­telor, probelor si indiciilor existente in dosarele care fac obiectul cercetarii, precum si prin orice in­­scri­­suri prezentate de orice persoana interesata, in ca­­zul lipsei, alterarii sau descompletarii dosarului." Pre­­sedintele Colegiului, Corneliu Turianu, fost membru PD, are prin lege doua voturi si capacitatea de a forma ma­jo­ri­tati confortabile, dupa modelul fostului sef al CNSAS, care a reusit sa-i scoata basma curata pe Vadim Tudor si Ristea Priboi. Tot presedintele Colegiului este cel care de­libereaza cu sefii serviciilor secrete asupra dosarelor care urmeaza sa ramana secrete, pe motiv ca ar afecta si­guranta nationala. De aceea, poate, Partidul Democrat a masluit cartile in asa fel incat sa-si asigure controlul in CNSAS.

Potrivit informatiilor care circula in presa, Traian Ba­ses­cu ar avea doua dosare, unul in arhivele Directiei a IV-a Contrainformatii Militare, aflate in custodia Mi­nis­terului Apararii, si altul in arhivele fostei Securitati, pre­luate de SRI. Daca ar functiona si in lumea politica mo­delul impus de Monica Macovei, prin care judecatorii si procurorii care au colaborat in vreun fel sau altul cu Se­cu­ritatea sunt eliminati din magistratura, Traian Basescu nu ar mai putea aspira la un nou mandat. Ordonanta de urgenta care modifica legea CNSAS ii lasa insa pre­se­dintelui cai de scapare. Pe de o parte, documentele de "siguranta nationala" raman secretizate, iar pe de alta parte, pastrarea sintagmei "politie politica" prin care se­cu­ris­tii sunt impartiti in buni si rai ii va face scapati si de acum incolo pe multi dintre cei care se lafaie in vitrina po­liticii autohtone.