CNA - din blocaj în picaj

Serban Pretor 09.12.2014

De același autor

Atât timp cât nu va exista voinţa politică asupra unor modificări legislative de substanţă, activitatea CNA de „garant al interesului public” se va scufunda în continuare în zona mocirloasă a compromisurilor şi aranjamentelor de gaşcă.

 

 

Consiliul Naţional al Audiovizualului es­te de o bună bucată de vreme o instituţie blocată. Aproape că îţi vine să te întrebi pentru ce îşi iau salariile o sumedenie de secretari de stat (unul din­tre ei cu rang de ministru), neegalată numeric de nicio altă instituţie centrală, în vreme ce posturile de te­le­viziune se află într-o ade­vă­rată competiţie la încălcat legea, conştiente că de­gea­ba curg reclamaţiile şi se­sizările: nimeni nu-şi pune nici măcar problema de a lua vreo măsură.

 

Totul a pornit de la conflictele care s-au dezvoltat în instituţie şi care au condus la dezvăluirea celebrelor înregistrări prin care toată suflarea românească a avut ocazia să afle cum se exprimă un demnitar de prim rang al statului român şi cu ce ma­trapazlâcuri îşi mai ocupă acesta tim­pul. Trei dintre membrii Consiliului au so­cotit că este sub demnitatea lor să se mai aşeze la masa de lucru cu o asemenea per­soană, drept pentru care nu s-a mai putut forma cvorumul impus de lege pentru adoptarea hotărârilor; în treacăt fie spus, cvorumul putea fi atins dacă persoana în discuţie ar fi renunţat să participe la lu­a­rea hotărârilor (rămâneau zece disponibili) sau dacă cei opt rămaşi ar fi ocupat cu ade­vărat baricadele şi ar fi amânat concediile sau alte treburi personale care îi ţineau de­parte de locul de muncă exact în orele în care tot ei ar fi programat şedinţele.

 

După multă vreme, abia după ce şi-au epui­zat celelalte subiecte din încărcata lor agendă, comisiile de cultură ale par­la­men­tului i-au chemat la ordine pe membrii CNA, iar „jigodia de Georgică Severin” (con­form exprimării Laurei Georgescu) a venit cu ideea că blocajul a intervenit din cauza neadecvării regulamentului de or­ganizare şi funcţionare (ROF) al instituţiei  la condiţiile şi necesităţile concrete ale mo­mentului. În buna tradiţie românească, s-a dispus constituirea unei comisii for­mate din cei mai competenţi trei membri ai Consiliului, pentru a purcede la mo­dificarea regulamentului buclucaş. Dornici să nu piardă ocazia de a se afla în treabă, marţi 2 septembrie, li s-au alăturat şi cei­lalţi membri, într-o şedinţă în care s-a pur­ces la un fapt foarte obişnuit pentru România, dar extrem de grav în esenţa sa: ajus­tarea unui act normativ şi a pre­ro­gativelor unei funcţii după nevoile impuse de ocuparea ei de către o anumită per­soa­nă, în loc să se procedeze după logica ele­mentară a selectării persoanei potrivite pen­tru exigenţele funcţiei. Din aceeaşi şe­dinţă, înainte de a ieşi regulamentul re­organizat şi refuncţionalizat, a fost ex­pul­zat un comunicat, prin care nu mai puţin de opt membri ai Consiliuluise de­li­mi­tează categoric faţă de limbajul şi com­portamentul preşedintelui CNA, d-na La­u­ra Georgescu, în situaţii prin care a adus o gravă atingere imaginii instituţiei noastre şi care au fost în atenţia publică în ultimele luni”.

 

Scriam deunăzi, într-un text căruia nu m-am prea priceput să-i evidenţiez ca­rac­terul ficţional, despre existenţa unor îm­prejurări în care limbajul folosit de o per­soană publică în spaţiu privat poate să nu fie subiect de reflecţii publice. De data aceas­ta, era vorba însă de exprimări în spa­ţiul instituţional ale unei persoane nu­mite să conducă respectiva instituţie, astfel încât greutatea lor nu mai putea fi ignorată. Nu reiau trimiterile la ve­chile înregistrări făcute publice din interiorul Con­siliului şi nici la mărturiile cunoscute ale unor func­ţionari ai acestuia, dar nu mă pot abţine să nu remarc încremenirea în care au ră­mas persoanele şi inst­i­tu­ţiile implicate, cu atât mai mult cu cât unele erau direct vizate de res­pectivele exprimări. Un fost membru mar­cant al Consiliului le-a catalogat ca fi­ind componente ale unui „limbaj care se foloseşte la un mic şi-o bere”, omiţând fap­tul că ele au fost făcute în spaţiul pu­blic, în cadrul relaţiilor de serviciu; poate că respectivul a dorit să sugereze că ac­ti­vitatea CNA din ultima vreme era foca­li­zată pe mici şi bere, dar îmi permit să cred că până şi acestea şi-ar pierde sa­voarea dacă ar fi asezonate cu asemenea exprimări.

 

Cam aşa stăteau lucrurile care au dus CNA în blocaj funcţional. Pentru a se asigura împotriva oricăror neprevăzute în cam­pania electorală, păpuşarii noştri politici au luat, cu minuţiozitatea demonstrată, măsuri ferme ca instituţia să rămână total scoa­să din joc, simulând însă cu abilitate o dorinţă sinceră de normalizare a situa­ţi­ei generate de expirarea mandatelor unor membri chiar în acel timp.

 

Deja celebra preşedintă a instituţiei a îna­intat conducerii Senatului o scrisoare prin care se aducea la cunoştinţă că două mem­bre ale Consiliului (Narcisa Iorga şi Cris­tina Trepcea Suhan) urmau să iasă din func­ţie la 14 octombrie, iar din 4 noiem­brie ie­şeau pe tuşă încă doi membri (Chris­tian Mi­titelu şi Radu Călin Cristea). Ins­tituţiile îndrituite au fost invitate să facă pro­puneri pentru înlocuitori, ele au fost tri­mise la comisiile de specialitate chiar cu o zi înainte de suspendarea activităţii par­­lamentului, dar... stupoare: activitatea s-a suspendat mai devreme, cvorumul „de lucru” nu s-a putut constitui şi astfel CNA a rămas ciung şi olog, lovit cu premeditare de o impotenţă absolută. Oro­rile debitate de unele televiziuni în timpul campaniei electorale nu au mai putut fi nici măcar luate în discuţie în cadrul Consiliului, ast­fel încât electoratul a putut constata di­rect calitatea unei competiţii haotice ab­solute între televiziunile eli­be­rate de orice constrângeri normative sau de bun-simţ, devenind astfel o victimă inconştientă sau revoltată a unei cantităţi de manipulare fără precedent.

 

De-acum începe picajul. Cum vorba românească „unde dai şi unde crapă” vine mereu să-şi probeze temeinicia, tăvălugul pornit de la exprimările li­cen­ţioase s-a împotmolit în iţele unor afaceri licenţiate. Se părea că lucrurile s-au pre­cipitat în cazul cu pricina, în care apă­ruseră deja trei suspecţi penali şi mai erau aşteptaţi cel puţin tot atâţia. Cum s-a în­ceput cercetarea penală, cum a apărut agi­taţia printre distinşii membri ai Con­siliului. Citez câteva idei din comunicatul amintit (respectând redactarea originală): „Consiliul Naţional al Audiovizualui se distanţează atât de atitudinea publică, cât şi de limbajul nedemn ale dnei Laura Georgescu pe care le consideram ina­decvate cu calitatea de membru al CNA cu valoriile şi principiile Consiliului şi, cu atât mai puţin, cu poziţia de şef al acestei instituţii.

 

Apreciem că, în toate contextele evocate de mass-media, dna Laura Georgescu s-a manifestat de o manieră care a putut umbri străduinţele noastre de a păstra CNA în sfera sa conferită de lege, aceea de garant al interesului public în do­meniul comunicării audiovizuale.

 

Obstinaţia dnei Laura Georgescu de a nu propune o soluţie de ieşire din acest tre­cător impas instituţional pe care singură l-a creat impune luarea urgentă a unor masuri de revenire la normalitate şi de recâştigarea a încrederii publicului, par­tenerilor şi angajaţilor Consiliul Naţional al Audiovizualului. O probă elocventă în acest sens va fi noul Regulament de Organizare si Funcţionare al CNA ce va deveni public pana la sfârşitul săp­tă­mânii şi prin care deciziile interne din instituţia noastră urmează să se des­fă­şoare într-un regim de transparenţă spo­rită.”

 

Rezultatul acestor promisiuni s-a con­cretizat prin Decizia nr. 530 / 16.09.2014, care impunea intrarea în vigoare a noului ROF începând cu data de 12 septembrie 2014. Nu ne mai batem capul cu fleacuri privind impunerea la patru zile după ce
s-a produs, dar merită studiate efectele şi anticipate consecinţele, acum, că au fost numiţi doi membri şi cvorumul de şedinţă va putea fi din nou asigurat. În paranteză merită subliniat ceea ce toată lumea de bună-credinţă observă, şi anume că pu­terea nu a înţeles semnalul dat la ultimul scrutin şi continuă atitudinea dominatoare şi dispreţuitoare care a discreditat-o în ochii electoratului: au fost numiţi noi membri care consolidează majoritatea de­ja cristalizată în Consiliu, fiind respinsă singura propunere care ar fi susţinut opi­nii contrare. Cu o asemenea afiliere po­li­tică majoritară, este greu de sperat că CNA va redeveni un for de dezbateri reale, sprijinite pe argumente profesionale şi legale.

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2014/1290/22_CNA_2014.jpg

Conform noului ROF, funcţia de pre­şe­dinte, cu atribuţii clar prevăzute în textul legii şi diferenţiate de ale celorlalţi mem­bri, se distinge doar prin păstrarea ca­li­tăţii de ordonator de credite şi validarea prin semnătură a hotărârilor plenului. Con­siliul în ansamblu şi-a arogat co­or­do­narea activităţii compartimentelor func­ţionale ale instituţiei; nu e greu de ima­gi­nat cât de greu se vor putea lua hotărâri ca­re să formuleze dispoziţii clare exec­u­tivilor şi cât de uşor va putea fi blocată orice activitate prin găsirea unor argu­mente legate de nerespectarea disciplinei financiare. Organizarea şi conducerea şe­dinţelor vor reveni „prin rotaţie” fiecărui membru al Consiliului, dar aceasta nu ofe­ră nicio garanţie asupra asigurării cvo­rumului, obligativitatea participării la şe­dinţe nefiind impusă de nicio prevedere normativă. Situaţia seamănă întrucâtva cu cea din parlament, unde orice grup care se supără îşi poate lua jucăriile şi pleca, lăsându-i pe ceilalţi cu ochii-n soare. Cu o prezenţă în activitate facultativă, CNA va continua să ofere o imagine jalnică asu­pra lipsei de eficienţă a majorităţii  ins­ti­tuţiilor publice, mai ales a celor măcinate de conflicte interne între tabere subor­do­nate politic.

 

Atât timp cât nu va exista voinţa politică asupra unor modificări legislative de substanţă, care să introducă nişte criterii pro­fe­sionale de alegere a membrilor Consiliului şi nişte rigori comportamentale care să le guverneze prestaţiile, com­ple­ta­te cu modalităţi de responsabilizare în fa­ţa societăţii, activitatea CNA de „garant al interesului public” se va scufunda în con­­tinuare în zona mocirloasă a com­pro­misurilor şi aranjamentelor de gaşcă, până la un nivel care va duce la implozia şi vo­la­tilizarea existenţei acestei instituţii. Există toate premizele să concluzionăm că nici actualii membri ai Consiliului şi nici cei care acum sunt chemaţi să-l com­pleteze nu văd situaţia creată mai departe de avan­tajele unei sinecuri lipsite de orice res­pon­sabilitate. Mai devreme sau mai târziu, pe fondul unei redeşteptări a unei conştiinţe publice de mult amorţite, con­secinţele acestui picaj nu pot conduce decât către dizolvarea instituţiei într-o al­tă autoritate a statului. Realitatea din alte ţări europene vine să încurajeze un ase­menea ex­pe­riment, dar consecinţele sale, ţinând sea­ma de particularităţile audio­vizualului ro­mânesc, sunt încă imprevizibile.

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22