ANUL XXXIII (1564) (22 martie 2022)

Suntem un colectiv de cadre didactice care vă iubim și vă dorim tot succesul din lume, pe calea propășirii învățământului românesc de toate gradele și-n prezent, și-n viitor, fiindcă așa e bine.

Ostap Bender, în interpretarea lui Nicholas Caţianis, tinde spre o imagine de fanfaron, care-și joacă detașat rolul animat de o puternică nevoie de evadare din tipare.

Antologia Cartea orașelor este despre cum, revizitând un loc, cel natal sau adoptat mai târziu, te afli, de fapt, în căutarea ta însuți.

Metamorfoza păsărilor schițează un zbor între viață și moarte. Amândouă capătă un înțeles concret în mintea copiilor, grație păsărilor.

Revista 22 și Grupul pentru Dialog Social (GDS) au organizat, pe 8 martie 2022, a treia dezbatere din cadrul proiectului Cafeneaua Civică, finanțat printr-un grant al Departamentului de Stat al S.U.A.

Teatrul este o investiție, nu o cheltuială. În comunism rămăsese una dintre ultimele insule de rezistență spirituală și umană a comunității.

Sub pretextul că vrea să „denazifice” Ucraina, Putin încearcă să arunce din nou gaz peste cărbunii veșnic nestinși ai  „Marelui Război pentru Apărarea Patriei”.  O logică în care a rămas captiv.

Andrei Dăscălescu este regizor de film documentar (Holy Father, Planeta Petrila, Constantin și Elena). Din 24 februarie, este activist șofer organizator de transporturi umanitare și cazări pentru refugiați

Putin vrea o victorie cu orice preț. Va arunca în luptă oricâte resurse este nevoie ca s-o obțină.

Dacă excludem propaganda Kremlinului, simpatiile față de Putin sunt influențate de resentimente antioccidentale și de argumentul extinderii excesive a NATO care ar fi provocat Rusia.

Cine va crede că se poate reveni la ce a fost înainte, la „business as usual”, va fi marele perdant. Vestul va trebui să mențină sancțiunile împotriva Rusiei și după încheierea armistițiului cu Ucraina.

Războiul actual va adânci criza politică și economică deja provocată de pandemie, iar democrațiile liberale vor cunoaște poate vremuri și mai grele decât cele deja trăite.

A trecut o lună de război dar sfârșitul nu se întrevede (căci Putin nu și-a atins obiectivele) în ciuda unui „acord de pace” pe care Rusia simulează că-l negociază cu Ucraina.

Ambiguitatea discursului oficial nu trebuie să ne înșele: afară o fi vopsit gardul în culorile UE, în schimb, înăuntru demonii iliberalismului putinist nu au încetat niciodată să lucreze.  

Câștigând inimile popoarelor, Zelenski i-a forțat pe conducătorii lumii libere să încerce să devină, la rândul lor, bărbați de stat.

Europa va continua să sângereze prin rana ucraineană, iar opinia publică mondială să privească îngrozită și aproape neputincioasă.