CCR va dezbate sesizările PNL-USR și ale ÎCCJ asupra Legii privind declasificarea protocoalelor SRI

Redactia | 22.11.2018

CCR va discuta, în ședința din 19 decembrie, sesizările PNL-USR și ale ÎCCJ asupra Legii privind declasificarea unor documente, respectiv a hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor SRI.

Pe aceeași temă

Pe 20 noiembrie, Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ) a depus o sesizare la CCR cu privire la neconstituționalitate unor aspecte cuprinse în Legea. În aceeași zi, partidele de Opoziție, PNL și USR au depus o sesizare cu același obiect. Astfel judecătorii Curții au decis să coreleze discutarea celor două obiecții de neconstituționalitate în aceeași ședință, respectiv cea din data de 19 decembrie.

Printre prevederile invocate drept neconstituționale de către PNL și USR se numără articolul privitor la dreptul de a se adresa instanțelor competente a persoanelor care se consideră vătămate în urma protocoalelor încheiate între SRI și DNA.

„Art. 4 din proiectul de lege stabilește dreptul persoanelor vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele enunțate la art. 1 de a se adresa instanțelor competente, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a legii, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit. Dacă legiuitorul a avut în vedere că documentele emise conform art. 1 sunt acte administrative producătoare de efecte juridice, fără a se mai preciza altceva în textul legii, rezultă că acțiunea care poate fi introdusă de persoana vătămată într-un drept sau interes legitim nu poate fi decât o acțiune în contencios administrativ. În acest caz, suntem în prezența unei reglementări în materia contenciosului administrativ care nu se poate realiza decât prin intermediul unei legi organice conform prevederilor art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituția republicată”, se arată în sesizarea PNL și USR.

De asemenea, partidele de Opoziție vor ca judecătorii să se pronunțe și pe articolul 5, referitor la revizuirea probelor din dosare.

„În raport de argumentele avute în vedere mai sus, trebuie analizat și art. 5 din legea criticată care reglementează un nou caz de revizuire a hotărârilor penale definitive, suplimentar celor deja prevăzute în art. 453 din Codul de procedură penală. De asemenea, prin acest articol legiuitorul a stabilit și competența de judecată a cererii de revizuire care revine primei instanțe care a soluționat fondul cauzei. În acest caz, reglementând o nouă competență pentru instanța de judecată, legiuitorul se încadrează din nou la categoria legilor organice, în conformitate cu art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, unde se precizează că organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești sunt aspecte care țin de domeniul legii organice”, prevede textul sesizării.

În document, PNL și USR susțin că sunt neconstituționale și prevederile articolului 6, prin care lucrătorii SRI, precum și cei din toate instituțiile emitente, care pun la dispoziția conducerii instituțiilor documente și declarații care au ca temei Hotărârea nr. 17 CSAT nu vor răspunde penal, disciplinar sau financiar pentru acțiunile întreprinse în acest sens.

„Conținutul art. 6 din lege conține de asemenea, dispoziții care făceau necesară adoptarea întregii legi sub forma unei legi organice și nu a unei legi ordinare. Astfel art. 6 din proiectul de lege reglementează în materia răspunderii penale, administrative, disciplinare sau financiare în sensul eliminării oricăror forme de răspundere a lucrătorilor din Serviciul Român de Informații, dar și pentru “cei din toate instituțiile emitente” (care pot fi, funcționari publici, funcționari publici cu statut special, chiar magistrați sau membri ai CSAȚ – miniștri, directori ai serviciilor de informații, Șeful Statului Major) și care, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, pun la dispoziția conducerii acestei Comisii parlamentare, documente și declarații care au ca temei Hotărârea CSAT.

Astfel, reglementând în domeniul răspunderii penale, dispoziția din lege se încadrează la categoria legilor organice prevăzute la art. 73 alin. 3 lit. h (infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora), iar prin reglementarea răspunderii unor categorii speciale de funcționari, inclusiv sub aspectul introducerii unor cazuri de impunitate, reglementarea introdusă prin articolul 6 face obiectul unei legi organice dintre cele prevăzute la art. 73 alin. 3 litera (j) – daca are în vedere statutul funcționarilor publici sau la art. 73 alin. 3 litera (l) – dacă sunt vizați magistrații – judecători sau procurori sau la art. 73 alin. 3 litera (e) – dacă se are în vedere răspunderea membrilor CSAȚ sau la art. 118 alin. (2) – dacă sunt vizate cadre militare”, prevede sesizarea opoziției asupra Legii privind desecretizarea deciziei CSAT nr. 17.

Și judecătorii instanței supreme au decis, marți, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea unor aspecte cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente.

„Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au constituit în Secții Unite, conform dispozițiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind declasificarea unor documente (PL-x nr.616/2018). Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, legal constituite, prin Hotărârea nr.9 din 20 noiembrie 2018, au sesizat Curtea Constituțională asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente”, se arată într-un comunicat transmis de instanța supremă.

Potrivit hotărârii, în cuprinsul dispoziţiilor art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente se face referire la „mijloacele tehnice speciale”. „Sintagma „mijloace tehnice speciale” nu este utilizată în dispoziţiile Codului de procedură penală în materia probelor şi nu este explicată în cuprinsul Legii privind declasificarea unor documente, neputându-se determina, cu claritate, semnificaţia acesteia. În condiţiile în care „administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale” constituie însuşi motivul revizuirii, imprecizia sintagmei „mijloace tehnice speciale” conduce la încălcarea standardelor privind calitatea legii consacrate în dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5)”, se arată în hotărâre.

De asemenea, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au constituit în Secții Unite, conform dispozițiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind declasificarea unor documente (PL-x nr.616/2018). Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, legal constituite, prin Hotărârea nr.9 din 20 noiembrie 2018, au sesizat Curtea Constituțională asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente”, se arată într-un comunicat transmis de instanța supremă.

Potrivit hotărârii, în cuprinsul dispoziţiilor art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente se face referire la „mijloacele tehnice speciale”. „Sintagma „mijloace tehnice speciale” nu este utilizată în dispoziţiile Codului de procedură penală în materia probelor şi nu este explicată în cuprinsul Legii privind declasificarea unor documente, neputându-se determina, cu claritate, semnificaţia acesteia. În condiţiile în care „administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale” constituie însuşi motivul revizuirii, imprecizia sintagmei „mijloace tehnice speciale” conduce la încălcarea standardelor privind calitatea legii consacrate în dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5)”, se arată în hotărâre.

Articolul 5 din proiect vizează că toate cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei, spune proiectul adoptat de Camera Deputaților.

„Dispoziţiile art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, încorporat în art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât impun repunerea în discuţie a hotărârilor penale definitive de achitare, de încetare a procesului penal şi de condamnare pronunţate începând cu anul 2005, contrar cerinţelor rezultate din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale. (...) În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, „administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1” nu echivalează cu „o eroare judiciară”, care să justifice o derogare de la principiul securităţii raporturilor juridice şi nu reprezintă un „motiv substanţial şi imperios” pentru revizuirea hotărârilor penale definitive de achitare, de încetare a procesului penale şi de condamnare”, arată sesizarea ÎCCJ depusă la Curte.

Potrivit magistraților, aşa cum s-a arătat, coexistenţa temporală a unor documente şi a unor procese penale în care au fost pronunţate hotărâri penale definitive, în absenţa unei legături între acestea, nu poate constitui un „motiv substanţial şi imperios” care justifică derogarea de la principiul autorităţii de lucru judecat.

„Prin modul în care este formulat, art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente, care nu reflectă nici eroarea judiciară şi nici relaţia dintre documentele prevăzute la art. 1 şi cauzele în care operează revizuirea, creează premisele repunerii în discuţie a hotărârilor penale definitive de achitare, de încetare a procesului penal şi de condamnare pronunţate începând cu anul 2005, soluţie legislativă care subminează principiul securităţii raporturilor juridice”, se mai arată în hotărârea instanței supreme.

Este vorba despre legea care prevede declasificarea hotărârii CSAT, care a stat la baza protocoalelor cu SRI, și care a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaților. Legea mai prevede și că sunt supuse revizuirii sentinţele în care s-au administrat „probe prin mijloace tehnice speciale” în perioada de existenţă a documentelor izvorâte din hotărârea care face obiectul legii.

Camera Deputaților a adoptat, pe 14 noiembrie, ca for decizional, legea care prevede declasificarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 și că sunt supuse revizuirii sentințele în care s-au administrat „probe prin mijloace tehnice speciale” în perioada de existență a documentelor izvorâte din hotărârea care face obiectul legii.

Proiectul de lege privind declasificarea unor documente prevede posibilitatea persoanelor care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

De asemenea, actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii, toate aceste documente „sunt declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură”, și „încetează efectele juridice ale documentelor” amintite. În plus, toate informațiile cuprinse în aceste documente dobândesc, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, caracter de informaţii de interes public.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22