După scandalurile ce au traversat în ultimii ani industria farmaceutică, producătorii și distribuitorii de medicamente au ajuns să accepte dezvăluirea plăților către personalul din sănătate, temându-se că neîncrederea clienților va eroda cifrele de afaceri.

De cealaltă parte, guvernele se străduiesc și ele să reglementeze cât mai strict relația medicilor și oficialilor cu industria pharma, pentru a se evita pe cât posibil conflictele de interese ce afectează actul medical, indiferent că este prestat în sistemul public sau în cel privat.

SUA –  The Physician Payment Sunshine Act

Reglementarea a fost votată în 2010, ca parte a reformei sistemului de sănătate american, iar de la sfârșitul lui septembrie 2014 a început să funcționeze efectiv. Mai precis, pe 30 septembrie anul trecut, Medicare și Medicaid au lansat baza de date în care sunt trecute toate beneficiile pe care medicii din SUA le primesc din partea firmelor de medicamente.

Există o platformă (OPEN PAYMENTS) unde trebuie publicate toate datele privind bunurile și sumele primite de medici, dacă acestea depășesc valoarea de 10 dolari, iar  totalul este de peste 100 de USD anual. Dacă o firmă invită la o cafea și un suc 10 medici, iar consumația pe cap de invitat este de 11 dolari, plățile trebuie înregistrate, cu numele fiecărui participant.

Informațiile sunt raportate de firmele pharma și conțin numele și adresa medicului (cabinetului), valoarea plății și data la care a fost acordată, forma beneficiului (cash sau bunuri, acțiuni etc), și natura plății (cadou, contravaloarea unor servicii etc).

Nu se declară materialele didactice și, în anumite condiții riguros stabilite, sumele plătite pentru prelegeri ținute în cadrul programelor de educația medicală continuă.

Toate plățile pentru cercetare trebuie menționate în detaliu, cu titlul studiului și numele produsului, chiar dacă acesta nu a fost aprobat pentru desfacerea pe piață.

De exemplu, Laura Evans este unul dintre medicii de la Bellevue Hospital (cel mai vechi spital public din SUA) premiați anul trecut. În baza OpenPayments apare cu 14,29 dolari, mâncare și băuturi răcoritoare (probabil un sandwich și o Cola) plătite de Janssen Pharmaceuticals, în 2013.

Bellevue Hospital, New York

Printre premianții de anul trecut se numără și Beata Popis-Matejak, vcare apare pe cms.gov cu un total de 71,28 dolari reprezentând tot "food and beverage", de la 2 companii.

La noi, astfel de relații financiare apar doar în declarațiile de avere și interese ale managerilor de spitale, dar informațiile nu sunt nici pe departe la fel de detaliate. Niciun român din cei obligați să depună astfel de date, de exemplu, nu spune nimic despre ce fel de lucrări de cercetare plătite este vorba. 

Stanford University, pioniera noii etici

Stanford a adoptat încă din 2006 politica ”No free lunch”, interzicându-le medicilor din cele două spitale și din laboaratoarele universității să accepte chiar și un prânz oferit de industria pharma. Tot acolo a fost creat un ghid foarte detaliat privind participarea și prelegerile la evenimente ce au legătură cu producătorii și distribuitorii de medicamente. Practica Stanford s-a extins treptat și în alte centre universitare americane.

Harvard – Cu ce e mai bună educația în mănăstiri, decât cea de la restaurant?

De partea aceasta a oceanului, în Marea Britanie, lucrurile se văd altfel.

Tom Stossel, medic și profesor la Harvard, respinge ideea că acest gen de cheltuieli suportate de companiile farmaceutice ar influența decizia mediciilor sponsorizați. În opinia sa, firmele acceptă să cadă la înțelegere cu statul pentru a nu fi excluse de la contractele cu statul, nu pentru că s-ar considera vinovate.

"Doctorii pot merge la un restaurant, să învețe ceva și să aibă o cină plăcută. Ce e rău în asta? Este mai bună educația la mănăstire, decât cea la restaurant? ", întreabă retoric Stossel, citat de BBC.

Tot BBC îl citează și pe Daniel Carlat, directorul grupului non-profit Pew Trusts, potrivit căruia datele unei cercetări pe această temă arată că doctorii care au astfel de legături cu reprezentanții pharma ajung să prescrie diferit: “Ei prescriu medicamente mai multe, mai scumpe, mai <>... Asta poate deveni o problemă uriașă, în termeni de costuri și de sănătate publică”.

India – interdicție totală

În India, de la 1 ianuarie anul acesta a intrat în vigoare cel mai dur cod etic posibil: nu mai este permis niciun cadou, iar participările la conferințe trebuie plătite de către medici, nu se mai acceptă nicio sponsorizare de la firmele de medicamente sau aparate medicale.

Reglementarea a fost adoptată după scandalul de anul trecut care a afectat reputația întregii industrii pharma dezvoltate aici de marii producători occidentali.

Agenţia Franceză a Medicamentului a efectuat anul trecut o inspecție la unitatea GVK Biosciences din Hyderabad,  unde a descoperit manipularea datelor provenite din electrocardiogramele (ECG-uri) efectuate în timpul unor studii asupra medicamentelor generice. Datele erau falsificate de cel puțin cinci ani, ceea ce pune sub semnul întrebării fiabilitatea rezultatelor și a determinat retragerea de pe piață a produselor ce se bazau pe cercetările respective.

Noul cod de etică interzice orice cadou, vacanțele plătite și sponsorizarea de către companiile pharma a participării la conferințe sau seminarii educaționale. Codul trebuie aplicat voluntar de către cei implicați, iar dacă se dovedește că nu este respectat, va fi impus.

Germania completează Codul penal pentru a-i cuprinde pe medici

În Germania, zilele acestea se discută extinderea reglementărilor existente în domeniul combaterii corupției din sănătate, după ce Curtea Federală de Justiţie a decis că pedepsirea medicilor acuzaţi de aceptarea unor avantaje în schimbul administrării medicamentelor produse de anumite firme nu este posibilă. 

Legea pedepsește primirea de astfel de beneficii dacă ele sunt oferite pentru un avantaj ulterior ori dacă l-au făcut pe cel care a primit banii sau cadoul să-și încalce obligațiile profesionale.

Beneficiile includ și acele recompense cu valoare foarte mică, precum sponsorizarea participării la congrese, dar și comisioanele din vânzări sau plata medicilor pentru studii clinice și activităţi de consultanţă (mai multe puteți cici AICI).

Codul Transparenței, din 2016 – Toate plățile, la vedere, de-a lungul Europei

După succesul din SUA, promotorii transparenței au ajuns și în Europa. În 2013, s-a acceptat renunțarea la cadouri, ceea ce a înfuriat producătorii de articole de promovare de genul USB-urilor, mouse-urilor și altor obiecte personalizate comandate de firmele farmaceutice.

Marea veste este că, începând cu 2016, membrele Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) vor publica online toate “transferurile valorice” către personalul din sistemul de sănătate, fie că este vorba de cel de stat sau din privat. 

Codul transparenței, cum este numit, este deja pus la punct în Danemarca, Franța, Germania, Olanda, Portugalia, Slovacia și Marea Britanie. Polonia, Irlanda și Grecia sunt și ele pregătite să lanseze în 2016 primele date privind “transferurile valorice” care fac obiectul acestei acțiuni.

În Germania, de exemplu, firme reprezentând 70% din piața medicamentelor și aparatelor  medicale fac parte din Asociația FSA, a companiilor care au adoptat voluntar Codul și au început să adune informațiile ce vor putea fi citite de oricine.

Primele date vor fi făcute publice în 2016, pentru 2015. Mai multe date pentru cei interesați, AICI.

Preluând modelul american, suma de la care firmele sunt obligate să facă raportările pentru fiecare medic este de 80 de euro, anual. Firmele vor publica online aceste date, în statele unde profesează beneficiarii acestor transferuri.

Unde se află România?

În România funcționează un Cod de etică al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), similar celor din statele din sudul continentului, dar mai puțin eficient.

Potrivit acestuia, este interzisă organizarea și sponsorizarea evenimentelor din hoteluri de cinci stele și în locuri renumite pentru facilitățile lor sportive (pârtii de schi, terenuri de golf etc.), de divertisment sau exotice.

În Spania, de exemplu, un cod asemănător există încă din 1991 (nu 2011, ca la noi) și este mult mai complex. Codul spaniol Farmaindustria este asumat de aproape 200 de firme, autohtone și străine.

Anul trecut, în România a fost adoptată OUG 2 din februarie 2014, care introduce în Legea privind reforma din sănătate obligativitatea declarării, la Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului, a tuturor cheltuielilor suportate de pharma pentru medici, farmaciști, asistenți medicali, organizații profesionale, de pacienți etc.

Producătorii și distribuitorii din România discută dacă informațiile să fie publicate pe o platformă unică sau dacă fiecare va pune pe propriul site informațiile din Codul Transparenței. 

România mai are și o legislație care definește foarte clar incompatibilitățile și conflictele de interese din sistemul public de sănătate, fie ele administrative sau penale.

Există obligația ca managerii de spital să-și facă publice declarațiile de avere, însă un tur pe site-urile acestor instituții demonstrează că ea este ignorată, în pofida faptului că necompletarea documentelor se sancționează.

Pentru mai multe despre ce a descoperit ANI în rândul medicilor, citiți

50 de manageri de spital, declarati de ANI incompatibili sau in conflict de interese