Consiliul Fiscal despre rectificarea bugetară: Deficitul urcă la 7% din PIB

L. G. | 18.08.2022

Veniturile bugetare sunt supraestimate cu 9 mld. lei în proiectul de rectificare bugetară  al guvernului (0,66% din PIB) se arată în opinia Consiliului Fiscal pe tema primei rectificări bugetare din 2022.

Pe aceeași temă

Pe partea de venituri bugetare Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de rectificare bugetară de circa 9 mld. lei, reprezentând circa 0,66% din PIB, se arată în opinia Consiliului Fiscal pe tema primei rectificări bugetare din 2022.

“Și pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare de proporții, comparativ cu parametrii aprobați prin proiectul de buget, determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistența socială, alte transferuri și dobânzi. Pe partea de cheltuieli bugetare CF vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adică 0,45% din PIB, în ipoteza în care datele trimise de MF privind impactul măsurilor din sectorul energetic este cel estimat prin proiectul de rectificare”, menționează sursa citată.

 

În esență, spune Consiliul Fiscal, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare are două surse principale:

  1. revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflației ridicate, proiecția deflatorului PIB fiind majorată de la 5,8% la 12,2%);

  2. încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale.

 

“Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri și cheltuieli, CF apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la cca 7% din PIB (față de 5,84% din PIB în proiecția bugetară rectificată) trebuind spus însă că acest deficit consideră venituri obținute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei și cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (așacum sunt prevăzute în rectificare). Amânarea unor plăți pentru anul 2023 mărește diferența între deficitul cash și cel ESA în 2022”, spune Consiliul Fiscal.

 

Dacă există o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie, ceea ce este probabil, deficitul ar crește, inevitabil, în mod considerabil.

Și evoluții de preț nefavorabile pe piețe vor pune presiune în plus pe buget. Această subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget și consolidarea fiscală.

"După cum s-a subliniat și în alte documente ale Consiliului Fiscal, resursele europene din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezintă singura forță contra-ciclică ce poate contracara efectele contracționiste ale consolidării fiscale. Absorbția într-o proporție cât mai mare a acestor resurse financiare, atât nerambursabile, cât și rambursabile, este vitală pentru România, având în vedere starea bugetului public și vulnerabilitățile balanței externe, mediul internațional extrem de nefavorabil", spune Consiliul Fiscal.

 

Veniturile estimate de Guvern în prima rectificare bugetară din 2022

Pe categorii de venituri bugetare, revizuiri pozitive ale nivelurilor proiectate în bugetul inițial (nete de impactul schemelor de tip swap) survin la marea majoritate a acestora, după cum urmează:

  • Venituri fiscale: +21,2 miliarde lei, principalele modificări fiind regăsite la nivelul următoarelor componente:

  • Impozit pe profit: +4 mld. lei. Revizuirea acestui agregat bugetar are în vedere majorarea proiecției pentru dinamica PIB nominal de la +10,7% (la momentul elaborării proiectului de buget) la +16,2%. Execuția bugetară pe primul semestru indică o creștere a încasărilor din impozitul pe profit cu 27,5% față de perioada similară a anului precedent, iar noua țintă din proiectul de rectificare prevede o creștere cu 27,7% față de execuția bugetară a anului 2021. Astfel, atingerea țintei propuse pentru încasările din impozitul pe profit necesită menținerea ritmului de creștere a acestora și în cea de a doua jumătate a anului. Această ipoteză este problematică având în vedere gradul ridicat de incertitudine al posibilelor evoluții macroeconomice, în special pe fondul prelungirii sau chiar escaladării conflictului armat de pe teritoriul Ucrainei.

  • Impozit pe salarii și venit: +1,7 mld. lei. Revizuirea are în vedere modificarea prognozei care a stat la baza elaborării bugetului inițial privind agregatele macroeconomice relevante, respectiv pentru numărul mediu de salariați de la +2% la +1,4% și pentru câștigul salarial mediu brut de la +8,7% la +10,4% (efectul de ansamblu fiind o creștere proiectată a dinamicii masei salariale din economie de la +10,9% la +11,9%), precum și impactul măsurilor referitoare la impozitul pe venit adoptate prin OG 16/2022, evaluat de MF la +0,3 mld. lei pentru anul 2022. Totodată, revizuirea operată apare drept compatibilă cu execuția bugetară din primul semestru a acestui agregat care a consemnat un grad de îndeplinire a noii ținte în proporție de 51,1%.

  • Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital: +0,13 mld. lei.

  • Impozite și taxe pe proprietate: -0,4 mld. lei.

  • TVA: +5,1 mld. lei. Principalii factori care ar putea justifica majorarea proiecției de încasări din TVA sunt reprezentați de revizuirea prognozei pentru baza macroeconomică relevantă (consumul final al gospodăriilor populației, exclusiv autoconsumul și piața țărănească) de la +10,9% la +13,3%, respectiv de ținta de 1 mld. lei prevăzută de MF pentru îmbunătățirea colectării TVA. Aceste elemente nu sunt însă suficiente pentru a justifica revizuirea operată. Având în vedere execuția bugetară din primul semestru (care a consemnat o medie a încasărilor lunare din TVA de 7,6 mld. lei), atingerea noului nivel proiectat pentru acest agregat bugetar ar presupune ca media lunară a încasărilor să crească la 8,6 mld. lei (+13,7%), nefiind evidențiați factorii care ar determina o asemenea evoluție. În aceste condiții, și ținând cont că includerea ex-ante a unor sume suplimentare având drept sursă creșterea eficienței colectării nu este compatibilă cu principiul responsabilității fiscale (art. 4 al LRFB), CF apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri de circa 5 mld. lei la nivelul încasărilor din TVA.

  • Accize: -1,9 mld. lei, confirmând evaluarea CF de la momentul elaborării proiectului de buget care indica o supradimensionare a acestui agregat bugetar. Totuși, chiar și noul nivel proiectat apare drept supradimensionat în raport cu execuția pe primul semestru care a consemnat un grad de îndeplinire a țintei revizuite de numai 45,7%. Astfel, încasările din accize pe primul semestru au crescut cu doar 0,7% față de perioada similară a anului precedent, iar noua țintă prevăzută în proiectul de rectificare ar presupune o accelerare semnificativă a încasărilor la un nivel cu 5,7% mai mare decât cel consemnat în execuția bugetară a anului 2021.

Având în vedere impactul majorării accizelor la tutun și alcool, evaluat de MF la +0,5 mld. lei pentru anul 2022, și neluând în considerare ținta de 1 mld. lei prevăzută de MF pentru îmbunătățirea colectării accizelor, CF apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri de circa 2,5 mld. lei la nivelul acestui agregat bugetar.

  • Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: +11,1 mld. lei. Majorarea proiecției pentru această categorie de venituri apare drept compatibilă cu evoluția încasărilor din impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, respectiv din impozitul aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică.

  • Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: +0,7 mld. lei. Noua proiecție încorporează majorarea veniturilor din taxele pentru jocurile de noroc și menținerea estimărilor privind încasarea în anul 2022 a veniturilor aferente valorificării frecvențelor radio în noile benzi de frecvențe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicații mobile terestre de bandă largă 5G. Trebuie menționat că realizarea veniturilor din vânzarea licențelor 5G depinde de finalizarea cu succes a licitației, dar o potențială nerealizare a acestora va afecta în mică măsură execuția bugetară potrivit metodologiei europene (conform căreia veniturile asociate închirierii benzilor de frecvență sunt distribuite pe întreaga durată a contractelor).

  • Impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale: +0,4 mld. lei.

  • Alte impozite și taxe fiscale: +0,3 mld. lei.

  • Contribuții de asigurări: +1,6 mld. lei. Similar încasărilor din impozitul pe venit, încasările din contribuții de asigurări au drept bază macroeconomică relevantă masa salarială din economie, a cărei dinamică a fost revizuită de la +10,9% la +11,9%.

 

Alți factori care influențează încasările din contribuții de asigurări sunt reprezentați de modificarea modalității de calcul a contribuțiilor sociale pentru contractele individuale de muncă cu timp parțial prin OG 16/2022 (cu un impact evaluat de MF la +0,4 mld lei pentru anul 2022), respectiv de scăderea vărsămintelor de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neîncadrate (-0,3 mld. lei).

 

Noul nivel propus prin proiectul de rectificare apare însă supradimensionat în raport cu execuția pe primul semestru care a consemnat un grad de îndeplinire a țintei revizuite de numai 48,3%. Astfel, încasările din contribuții de asigurări pe primul semestru au crescut cu 9,7% față de perioada similară a anului precedent, iar noua țintă prevăzută în proiectul de rectificare presupune o creștere cu 11,1% față de execuția bugetară a anului 2021.

 

Având în vedere dinamica mai lentă a contribuțiilor de asigurări în prima jumătate a anului, și fără a lua în considerare ținta de 1 mld. lei prevăzută de MF pentru îmbunătățirea colectării, CF apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri de circa 1,5 mld. lei la nivelul acestui agregat bugetar.

  • Venituri nefiscale: +7,2 mld. lei. Revizuirea proiecției pentru această categorie încorporează evoluția ascendentă a redevențelor petroliere (pe fondul creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale) și a dividendelor aferente exercițiului financiar al anului 2019 și 2020 efectuate de către CEC BANK. Pe de altă parte, un impact negativ (-0,7 mld. lei) este exercitat de compensația la carburanți pentru susținerea acordării de reduceri ale prețurilor la benzină și motorină. Execuția din primul semestru a veniturilor nefiscale indică o creștere semnificativă a încasărilor cu 62,7% față de perioada similară a anului precedent, această creștere fiind recunoscută prin revizuirea operată de proiectul de rectificare. CF apreciază că noua țintă de încasări este realizabilă dacă veniturile nefiscale vor continua să evolueze similar cu execuțiile bugetare din anii anteriori.

  • Venituri din capital: +0,4 mld. lei.

Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și pre-finanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +1 mld. lei. Revizuirea ascendentă survine ca urmare a majorării sumelor care tranzitează bugetul general consolidat destinate prefinanțării proiectelor sectorului neguvernamental în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, în baza art. 10 din OUG nr. 40/2015 (circa +4 mld. lei), această creștere fiind contrabalansată în mare parte de diminuarea sumelor aferente fondurilor europene pentru agricultură (-2 mld. lei) și a sumelor din fonduri structurale și de coeziune (-1 mld. lei). Primele două categorii, care nu erau incluse în execuția bugetară cash înainte de anul 2016, reprezintă fonduri europene al căror destinatar este sectorul privat cu un impact simetric pe venituri și cheltuieli, acestea doar tranzitând bugetul general consolidat. Având în vedere ecartul relativ ridicat dintre execuția pe primele 6 luni și ținta revizuită a veniturilor din fonduri europene (grad de realizare de circa 31%), CF notează unele riscuri cu privire la materializarea proiecției pentru acest agregat bugetar, chiar dacă tradițional absorbția de fonduri europene accelerează puternic la finalul anului. În mod similar, este de remarcat că din totalul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (țintă revizuită de 8,9 mld. lei), în primul semestru s-au înregistrat doar 5,1 mil. lei.

Întreaga opinie a Consiliului Fiscal pe tema primei rectificări bugetare din 2022 poate fi citită AICI

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22