Pe aceeași temă
Potrivit procurorului Alina Boboc, în data de 8 iunie, la Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui a fost înregistrat un dosar penal în care se efectuează „cercetări in rem, cu privire la fapta de a promova în public cultul persoanelor vinovate de sâvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității, de crime de război, precum și fapta de a promova în public idei și concepții fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, potrivit Vremea Nouă.
Alexandru Muraru a anunțat vineri, 4 iunie, că a sesizat procurorul general și ministrul de Interne, după ce o biserică din Vaslui l-a elogiat pe mareșalul Ion Antonescu. Muraru spune că ceea ce s-a întâmplat în lăcașul de cult este o încercare de reabilitare a unui criminal de război, o acțiune ilegală și incalificabilă.
"Considerăm că întreaga acțiune, desfășurată într-un cadru public, a încălcat flagrant legislația în vigoare, fiind, la prima vedere, o faptă penală. Membrii ai clerului, cadre militare în rezervă, istorici au glorificat un criminal de război făcând apologia unui personaj care a pus la cale, în anii 40, un întreg plan de exterminare a populației evreiești.
Atrag atenția că ceea ce s-a întâmplat în lăcașul de cult este o încercare de reabilitare a unui criminal de război, o acțiune ilegală și incalificabilă", afirmă Muraru.
El spune că a sesizat ministrul de Interne și procurorul general, dar și prefectul județului.
„Deși este cunoscut faptul că Biserica Sf. Parascheva din municipiul Vaslui ar fi o „ctitorie” a mareșalului Ion Antonescu, este obligatoriu să abandonăm definitiv paradigma comemorării criminalilor de război sau a legionarilor care au rămas în istorie pentru sângeroasele masacre și pogromuri și să procedăm, în schimb, la comemorarea victimelor acestora.
Încercarea de reabilitare a unuia dintre cei mai mari criminali din istoria României nu trebuie tratată cu superficialitate sau ignorată. Aceasta este o acțiune incalificabilă și incompatibilă cu eforturile pe care le-a făcut România în ultimii 20 de ani în materia protejării victimelor Holocaustului, a prevenirii și combaterii negării Holocaustului sau a încercărilor de reabilitare a criminalilor de război", adaugă Muraru.
După arestarea sa, la 23 august 1944, mareșalul Ion Antonescu a fost predat inițial comuniștilor, apoi de către aceștia rușilor. A fost deținut timp de aproape doi ani în URSS, mai întâi într-o vilă de stat sau casă de vânătoare în împrejurimile Moscovei, la Galițin, apoi în închisoarea Lubianka din Moscova, sediul securității sovietice, după care a fost readus în țară pentru a fi judecat. Condamnat la moarte la 17 mai 1946 de Tribunalul Poporului din București, a fost executat prin împușcare la Jilava la 1 iunie 1946, alături de Mihai Antonescu, fost ministru de externe și vicepreședinte al consiliului de miniștri, generalul de jandarmi degradat Constantin Z. Vasiliu, fost comandant al Jandarmeriei și subsecretar de stat la Ministerul de Interne (3 ianuarie 1942 – 23 august 1944) și Gheorghe Alexianu, fost guvernator al Transnistriei.
Tribunalul Poporului din București a pronunțat 13 sentințe de condamnare la moarte, dintre care trei condamnați au fost grațiați cu comutarea pedepsei în închisoare pe viață și șase condamnați în contumacie, care nu și-au mai executat pedeapsa.