Magistrații cer respectarea recomandărilor organismelor internaționale la selecția procurorilor-șefi

Asociația Forumul Judecătorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat la cunoștință faptul că a fost declanșată procedura de selecţie pentru ocuparea poziției de procuror-şef DIICOT, precum şi pentru ocuparea altor funcţii de conducere din cadrul Parchetului General, DNA și DIICOT.

Reprezentanții celor două structuri arată că până în prezent, în legislația internă nu s-a reușit punerea în acord a dispozițiilor legale în materie cu recomandările formulate constant în rapoartele Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (rapoartele MCV), în rapoartele Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) privind România și în avizele Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) ori ale Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

De aceea, Președintele României și Ministrul Justiției au obligația de a respecta întru totul recomandările organismelor internaționale în privința noii proceduri de selecţie a unor procurori de rang înalt, cât timp modificările legislative esențiale nu au fost încă adoptate – se precizează în recomandarea celor două asociații.

Comunicarea emisă de Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție

„ (…) Astfel, în Rapoartele MCV din 2017, 2018 și 2019 s-a avansat şi reiterat recomandarea Comisiei Europene de instituire a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, care să poată oferi garanții suficiente împotriva implicării politicului în procedură şi care să conducă la desemnarea persoanelor cu cea mai înaltă competenţă profesională și cea mai bună reputație. În ceea ce privește evoluția în timp a situației, tot în rapoartele MCV s-a evidențiat o continuă slăbire a sistemului de control și echilibru din cadrul procedurilor de numire a procurorilor de rang înalt, precum și o îndepărtare de la recomandările Comisiei de la Veneția, concretizată în creșterea gradului de libertate a ministrului justiției în selecția candidaților și, mai ales, în reducerea rolului Consiliului Superior al Magistraturii.

Cu toate acestea, Raportul MCV din anul 2021 evidențiază pozitiv, în contrast, faptul că s-a dat curs recomandărilor anterioare privind numirea procurorului-șef al DNA, deoarece a fost respectat avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Rapoartele GRECO privind România emise în anii 2018 și 2019 conțin recomandarea ca procedura pentru numirea și revocarea din funcțiile cele mai înalte din parchet, cu excepția Procurorului General, să se facă printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mai important în această procedură. S-a subliniat că această recomandare a rămas neimplementată și că modificările legislative privind sistemul judiciar, cu referire expresă la Legea nr. 242/2018, au sporit riscurile de periclitare a independenței și imparțialității organelor de urmărire penală. GRECO a precizat că este preocupat de faptul că autoritatea supremă privind deciziile de recrutare în cadrul sistemului judiciar rămâne la ministrul justiției și că, în plus, această distribuție deja inegală a rolurilor decizionale este intensificată prin limitarea dreptului Președintelui României de a refuza numirea candidaților propuși doar la o singură dată pentru motive de oportunitate. Comisia de la Veneția, prin Avizul privind propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a arătat că este necesar să se păstreze un echilibru între nevoia de legitimitate democratică a numirii conducătorului parchetului, pe de o parte, și exigența de depolitizare, pe de altă parte. Din această perspectivă, în cazul în care se recurge la un mecanism de numire cu implicarea puterii executive și/sau legislative, sunt necesare garanții suplimentare pentru a diminua riscul de politizare a procuraturii, motiv pentru care implicarea efectivă a unui consiliu judiciar sau a unui consiliu pentru procurori, dacă o astfel de structură există, este esențială, reprezentând o garanție de neutralitate și de expertiză profesională, apolitică. Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) a statuat, în Avizul emis la 16 mai 2019, că o autoritate profesională independentă, cum ar fi un Consiliu pentru procurori, ar trebui să fie competentă pentru numirea, promovarea și sancționarea disciplinară a procurorilor, care exclude sau cel puțin restricționează intervenția altor organe ale statului.

Noua procedură de selecţie a unor procurori de rang înalt a fost demarată zilele trecute în lipsa modificărilor legislative necesare care să creeze acel sistem robust şi independent de numire, așadar, fără a exista criterii clare, transparente şi cuantificabile prevăzute cu rang de lege, iar nu de act normativ secundar, în funcţie de care decidentul politic va putea face numirea, criterii necesare pentru a se asigura cetăţenii că procurorul având cea mai înaltă calificare profesională şi cea mai bună reputaţie va fi desemnat.

Interimatul în funcțiile de conducere din Ministerul Public reprezintă o variantă „de avarie”, însă prin faptul că delegările în aceste funcții se fac de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru perioade de maxim 6 luni, garantarea independenței de factorul politic este, fără îndoială, mai riguros respectată faţă de cazul numirii pentru un mandat de 3 ani printr-o procedură în care selecția candidaților se face de reprezentanții puterii executive, care pot să nu țină seama de avizul Secției pentru procurori a CSM (așa cum s-a întâmplat în cursul anului 2020), dar şi în lipsa unor criterii clare și transparente care să asigure accesul în poziţii de top în cadrul Ministerului Public exclusiv pe baze meritocratice.

De aceea, Președintele României și Ministrul Justiției au obligația de a respecta întru totul recomandările organismelor internaționale în privința noii proceduri de selecţie a unor procurori de rang înalt, cât timp modificările legislative esențiale nu au fost încă adoptate. În acest sens, adresăm un nou apel puterii executive și puterii legislative pentru adoptarea urgentă a unui nou cadru normativ, care să țină seama de necesitatea instituirii unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente și prin acordarea unui rol mult mai important Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori.

Dat fiind că numirea procurorilor de rang înalt este prevăzută în Legea privind statutul magistraților, emiterea unei ordonanțe de urgență nu ar interfera nici domeniului organizării judiciare, singurul pentru care a existat consultarea populară sub forma Referendumului de la 26 mai 2019 (2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?).”