Pe aceeași temă
UPDATE Universitatea Aurel Vlaicu a răspuns întrebărilor adresate de revista 22 în baza legii 544/2001. Consiliul de Administrație a aprobat retragerea postului de profesor universitar la Departamentul de Limbi moderne și științe socio-umane a dnei Alina Nicoleta Pădurean, aprobat ulterior și de Senatul Universtității. S-a demarat totodată procedura de cercetare disciplinară.
Universitatea a devenit studiu de caz după ce a fost condusă discreționar timp de 12 ani și trei mandate de plagiatoarea în serie Ramona Lile.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a pus capăt situației respingând validarea unui al patrulea mandat votat cu 87 % de colectivul aflat sub o stranie hipnoză, deși cazul plagiatelor era cunoscut, sancționat de CNECSDTI și deja pierdut în instanță. Raportul Consiliului Național de Etică pune această conduită pe seama culturii organizaționale deficitare etic.
E greu de crezut că universitatea finanțată de stat s-ar putea redresa ușor în privința calității educației și a atitudinii față de performanța academică, chiar dacă s-a schimbat conducerea. Tradiția instituită sub zodia plagiatului era marginalizarea profesorilor și a cercetătorilor cu merite reale, încurajarea mediocrilor și tratarea instituției ca moșie proprie.
O situație recentă arată că apropiații Ramonei Lile știu să o ia pe scurtătură pentru a crește atât în grade didactice, cât și în funcții. Pe site-ul Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare a Republicii Moldova regăsim Aprobarea nr.14/19.12.2023 a listei de abilitați la diverse universități moldovene.
Printre aceștia, Alina Nicoleta Pădurean, abilitată la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” din Chișinău, profilul Științe ale limbajului, specialitatea 621.01. Lingvistică generală; filosofia limbajului; psiholingvistică; lingvistică informatizată. Universitatea „Constantin Stere” nu are decât două școli doctorale: Școala doctorală în Drept, Științe politice și Administrative și Școala doctorală în Științe Economice și Ecologie. Aprobarea nu specifică la care din cele două s-a abilitat candidata în profiluri care nu par să aibă legătură cu dreptul, administrația sau economia.
Alina Pădurean este conferențiar universitar la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad unde predă limba engleză. Lista de lucrări publicată recent pentru o candidatură la funcția de decan al Facultății de Științe Umaniste și Sociale arată că specializarea și practica sa nu au legătură nici cu filosofia limbajului, nici cu psiholingvistica, nici cu lingvistica informatizată, iar doctoratul obținut greu, după o respingere, a avut ca subiect „Abordarea contrastivă a substantivului în limba română și în limba germană”.
De ce s-ar abilita un profesor în Republica Moldova și nu în România? Pentru că e mai ușor. În România, abilitarea presupune un minim de 850 puncte pentru activitate didactică și profesională, pentru cercetare și pentru impactul activității, incluzând recunoașterea internațională, iar teza de abilitare are o structură impusă. În Republica Moldova nu se cere prezența autorilor în baze de date recunoscute sau în reviste indexate, nu există un punctaj minim obligatoriu, iar proiectele de cercetare sunt substituite cu „activități”. Practic, orice candidat din România care vine cu 8 articole publicate la el acasă, este recunoscut ca fiind autor „în străinătate”. Alina Pădurean a publicat cu precădere la edituri din Arad, deci pentru Chișinău ea figurează probabil ca autor publicat în străinătate.
Într-o cercetare publicată în 2022 cu titlul „Studiile doctorale în Moldova: noi mecanisme, noi provocări”, Stelian Manic, Gh.Cuciurean și Ludmila Manic analizează neajunsurile legislative și normative ale sistemului de abilitare și doctorat din Republica Moldova, pe care îl consideră lipsit de „mecanisme clare și coerente în privința mai multor aspecte ale desfășurării și finalizării studiilor doctorale” și remarcă „slaba luare în considerare a experienței europene”. Cercetătorii cer elaborarea unor standarde de acreditare a școlilor doctorale, precum și „aprobarea și aplicarea adecvată a legislației privind buna conduită în activitatea științifică, inclusiv aprobarea unor organe de etică și deontologie profesională la nivel național”.
Este posibilă în aceste condiții o echivalare a abilitării moldovene conform domeniilor și criteriilor din România? Este întrebarea pe care am trimis-o la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), organismul care răspunde de abilitare. Membri ai CNATDCU consultați au subliniat că echivalarea nu e automată în cazul țărilor nemembre ale UE, care nu au criterii similare cu cele europene. În cazul de față, există comisii și paneluri diferite în România pentru Filologie, pentru Psihologie și Științe ale Educației, pentru Științe Umaniste. Unde se califică portofoliul pestriț al abilitării Alinei Pădurean cu Științe ale limbajului, specialitatea 621.01. Lingvistică generală; filosofia limbajului; psiholingvistică; lingvistică informatizată?
În așteptarea echivalării abilitării obținute la Chișinău, pe doamna decan conf.dr.Pădurean o așteaptă deja un post de profesor plin, poziția 10, postat pe site-ul UAV la „promovări”. Nu concurs, ci promovare. Componența postului este cel puțin bizară: 12 ore de seminar de limbă engleză și doar un curs în semestrul al II-lea. Or, profesorul este cel care face cursurile, seminariile le fac asistenții, lectorii și parțial conferențiarii. Am cerut explicații pe L.544/2001 de la noua conducere a UAV în legătură cu această formulă neobișnuită, care încalcă normele didactice uzuale. Totodată, am dorit să știm de ce au fost amânate pentru luna septembrie concursurile preconizate în iulie. Să fie vreo legătură cu mult așteptata echivalare, și ea necesară „promovării”? Răspunsurile instituțiilor interogate, CNATDCU și UAV, vor fi făcute publice.
Cu toate diligențele, nu am reușit să aflăm de pe site-ul Universității „Constantin Stere”, în numele transparenței academice, dacă a existat o teză de abilitare cu susținere publică, cine a coordonat-o, cine a făcut parte din comisie etc., pentru că numele Alinei Nicoleta Pădurean nu apare deloc la nicio cheie de căutare. În schimb, vedem fotografii din iulie 2023 cu Ramona Lile în vizită la universitatea cu pricina din Chișinău și, ulterior, imagini ale rectorului Gheorghe Avornic, la ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad în decembrie 2023. Din moștenirea Ramonei Lile rămân aranjamentul, scurtătura, tranzacția cu titluri academice și plagiatul, deja operă clasică.