Pe aceeași temă
Aluziile cu privire la puterea pe care și-o arogă Toader au fost sesizabile încă din declarația făcută de el cu o săptămână înainte să anunțe revocarea Codruței Kovesi din funcția de procuror șef al DNA, când a sugerat ce putere uriașă va deține el odată cu preluarea, de către România (în primul semestru al anului 2019) a președinției Consiliului Uniunii Europene, care și-a asumat printre prioritățile în domeniul justiției penale facilitarea operaționalizării EPPO.
Procedura de desemnare a celor trei candidați din partea României pentru funcția de procuror european
Potrivit Regulamentului EPPO, fiecare stat membru va avea câte un procuror european, care își va desfășura activitatea la sediul central al EPPO, de la Luxemburg. Conform art. 16 din Regulamentul EPPO, fiecare stat membru desemnează trei candidați pentru funcția de procuror european, iar numirea unuia dintre aceștia se face de către Consiliul Uniunii Europene, cu majoritate simplă, după primirea avizului motivat al unui juriu de selecție, pentru un mandat de șase ani, care nu poate fi reînnoit, dar poate fi extins de Consiliu cu maximum trei ani. Prin urmare, prin legea română trebuie stabilită procedura de desemnare a celor trei candidați pentru funcția de procuror european din partea României, se spune în proiectul inițiat de ministrul Tudorel Toader.
Candidații pentru funcția de procuror european trebuie să fie
a) procurori sau judecători activi ai statului membru relevant;
b) să ofere toate garanțiile de independență;
c) să dețină calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții de la nivelul parchetelor și al instanțelor din statele lor membre și să dispună de experiență practică relevantă în ceea ce privește sistemele juridice naționale, urmărirea infracțiunilor financiare și cooperarea judiciară internațională în materie penală.
”Desemnarea candidaților se face de către ministrul justiției, în urma unei proceduri transparente. Pe lângă prevederile constituționale în vigoare, un argument suplimentar în sprijinul desemnării de către ministrul justiției a candidaților pentru funcția de procuror european este însuși faptul că numirea procurorilor europeni se face de către Consiliul JAI, din care face parte ministrul român al justiției”, spune Tudorel Toader în propunerea sa legislativă.
Condiția în vechime propusă prin prezentul proiect (15/18 ani) este corelată cu cea pentru cele mai înalte funcții judiciare din România.
Procedura de desemnare a procurorilor europeni delegați în România
Fiecare stat membru trebuie să desemneze cel puțin doi procurori europeni delegați, care sunt numiți de Colegiul EPPO, la propunerea procurorului-șef european, conform art. 17 din Regulamentul EPPO. Procurorii europeni delegați sunt numiți pentru un mandat de cinci ani, care poate fi reînnoit. Astfel, este necesar ca prin legea internă să se stabilească procedura de desemnare a candidaților pentru funcțiile de procuror europeni delegați în România.
Soluția legislativă propusă are în vedere, în mare măsură, aceleași argumente ca în cazul procurorilor europeni, dar ține seama și de specificul funcției de procuror european delegat, mai spune Toader în proiectul său.
Alte aspecte privind statutul procurorilor și judecătorilor români care ar ocupa funcțiile de procuror-șef european sau procuror-șef adjunct european, procuror european și procuror european delegat
Procurorul-șef european și procurorii europeni vor fi angajați ca agenți temporari ai EPPO. În acest sens, este necesară reglementarea situației procurorului sau judecător român pe durata mandatului de procuror european și, respectiv, pe durata mandatului de procuror-șef european și procuror-șef european adjunct. În acest sens, soluția legislativă propusă este identică cu cea care se regăsește la articolul 33 alin. (15) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată (aplicabilă judecătorilor și procurorilor numiți în funcția de judecător la Curtea Constituțională).
Pe de altă parte, unul din elementele de noutate aduse de Regulamentul EPPO este și acela că, potrivit art. 96 alin. (6) din Regulamentul EPPO, procurorii europeni delegați nu vor fi numai magistrați naționali, cum este cazul membrilor naționali la Eurojust, ci vor fi și consultanți speciali ai EPPO, ceea ce implică reglementarea expresă în legea internă a faptului că, în conformitate cu prevederile Regulamentului EPPO, prevede că procurorul european delegat poate îndeplini în același timp și funcția de procuror național. În acest sens, pentru a stabili conformitatea cu Constituția României a prevederilor propuse, sunt relevante dispozițiile articolului 148 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Context
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 31.10. 2017 a fost publicat Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), denumit în continuare „Regulamentul privind Parchetul European/EPPO”.
România este unul dintre statele membre inițiatoare a acestei forme de cooperare consolidată și participă la Parchetul European.
Regulamentul privind Parchetul European a intrat în vigoare la 20 de zile de la publicarea în J.O.U.E., iar Parchetul European va efectua primele anchete la trei ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, respectiv începând cu 20 noiembrie 2020. Până la acea dată, EPPO trebuie operaționalizat pe deplin. În acest sens, trebuie avut în vedere că se estimează că procurorul-șef european ar urma să fie numit în cursul anului 2018, în timp ce procurorii europeni și procurorii europeni delegați ar urma să fie numiți în 2019.
Or, primul semestru al anului 2019 este marcat de Președinția României a Consiliului Uniunii Europene, care și-a asumat printre prioritățile în domeniul justiției penale facilitarea operaționalizării EPPO.
Deși regulamentele Uniunii Europene sunt de directă și imediată aplicare, acest regulament, ca și altele de acest tip, necesită, pentru punerea în aplicare efectivă În România o serie de măsuri legislative și instituționale.
Cele mai urgente dintre acestea vizează stabilirea procedurilor interne de desemnare a candidaților pentru funcțiile de procuror european și procurori europeni delegați.
De asemenea, este necesară reglementarea statutului acestora din perspectiva legii române.
