Tereza Brindusa Palade

Exasperarea gramatical-geopolitică produsă de Dăncilă a ajuns zilele trecute la apogeu. Femeia are, s-ar zice, stofă de asteroid venit dintr-un alt sistem, cam ca „Oumuamua”, corpul nomad fusiform ce a traversat neconvențional sistemul solar în 2017-2018, stârnind stupori astronomice.

Acțiunile lui Dragnea au mai scăzut la bursa coaliției de la putere, dar tăvălugul injustiției continuă. În pofida avertismentelor dure ale Comisiei de la Veneția, îngrijorărilor ambasadelor și exasperării societății civile.

În minunata zi de 2 iulie în care Comisia Iordache a aprobat amendamentul PSD la Codul Penal ce dezincriminează voalat abuzul în serviciu, cu dedicație pentru Dragnea și ai lui, am fi putut avea o epifanie.

Avem așadar o opoziție lipsită funciar de abilități politice, care se pricepe mai curând la auto-goluri și se validează trist în propria oglindă prin convocări de proteste stradale. De partea cealaltă, supușii tot mai obraznici ai sultanului pregătesc intens în Parlament o legislație după inima lui.

Ambâțul de a schimba regulile jocului fără a mai urma „abordarea procedural corectă”, întru anularea pedepsei lui Dragnea – închisoare 3 ani și jumătate – denotă voința fermă a Partidului Salvați Deținuții (PSD) de a merge „până la capăt”.

Nu e vorbă, România se iliberalizează pe zi ce trece. Legile se fac și se desfac în favoarea mahărilor corupți – tot noaptea ca hoții – în timp ce doar o minoritate civică mai protestează.

Carevasăzică Suleyman, sultanul de Teleorman, nu mai are răbdare cu „partenerii noștri străini care au încurajat, ba chiar parțial au și finanțat acest stat paralel și acest sistem odios” și, mai sugerează el pe același ton prietenos, pe guzganii de la #Rezist.

Divanul lui Livache-Vodă vrea să „reducă democrația”, așa cum a afirmat profetic marea dregătoreasă naivă Viorica de la Videle și Bruxelles. Asta e miza transparentă a subordonării justiției de către politicul acaparat tot mai vizibil de oamenii lui Daddy. Doamnei Dăncilă nu i-a ieșit pe gură un porumbel, ci o gravă prevestire...

La CNSAS bântuie stafia unui naționalism strâns înrudit cu cel fabricat în laboratoarele fostei Securități a statului și cu cel care emană deseori din comunicatele și apelurile Academiei Române.

De ce este anchetat disciplinar la CNSAS cercetătorul Mădălin Hodor după dezvăluirea, în Revista 22 din 12 aprilie 2018, a unor documente ale fostei Securități ce conțineau liste de colaboratori aflați în legătura unei unități a Departamentului Securității Statului care urmărea emigrația românească?

Dacă Liviu Dragnea va mai folosi de multe ori sintagma „lovitură de stat”, ea va deveni la fel de banală ca alte hiperbole ale sale din ultima vreme, de obicei țintindu-l emfatic pe președintele Iohannis: „atac la siguranța națională”, „subminare a guvernului”, „amenințare în stil mafiot”.

Calculele șmecherașului-șef care conduce țara sunt că ar fi indicat să „se dea bine”, indiferent de consecințe, cu Șefuʹ de la Washington via Benjamin Netanyahu, aliniindu-se în acest proces cu Ungaria lui Viktor Orban și cu alte țări din Estul și Centrul Europei care își umflă musculatura față de Bruxelles.

Ca într-o povestire fantastică a lui Borges în care pasiunile întrețes un deznodământ morbid, unii adolescenți misogini de azi se solidarizează prin ura lor ucigașă față de sexul opus.

Dacă sistemul juridic nu găsește anticorpi să se apere de asalt, gangsterismul politic va deveni legal în România, chiar dacă va fi impus în atmosfera de bâlci din politica actuală.

De bună seamă, personajele lui Alecsandri și Caragiale au tatonat multă vreme terenul, în căutarea unor întrupări în realitatea autohtonă. De curând însă, efortul lor a atins apogeul. Și, dacă perfecțiunea trebuia să poarte un nume, ea se numește Vasilica Viorica Dăncilă. Nu țin minte să fi existat un precedent atât de savuros al umorului involuntar al numitei doamne în politica românească. Dar în mod sigur există „al doilea precedent”, ca să citez chiar din spusele sale nemuritoare.

Linia pe care vrea să o impună Donald Trump asupra politicii externe americane consună cu spiritul epocii egocentrismului și izolaționalismului în care am intrat oficial după votul pro-Brexit și victoria aceluiași Trump.

Facțiunile din vechea Securitate s-au privatizat în anii ’90, unele dedicându-se afacerilor, altele parazitând Serviciile.