Domnita Stefanescu: Dictionarul victimelor terorii comuniste: despre trecut, pentru viitor

Interviu Realizat De, Razvan Braileanu | 17.03.2003

Pe aceeași temă

De cand a aparut ideea editarii acestui Dictionar al victimelor terorii comuniste?
In momentul in care l-am cunoscut pe Cicerone Ionitoiu, autorul acestor volume, mi-am dat seama ca, daca nu se ia initiativa valorificarii imensului material documentar pe care l-a strans in ani si ani de investigatii, materialul, si asa lacunar, se va pierde si probabil ca aceste informatii vor fi redescoperite cu foarte mare greutate sau deloc.

Cum s-a desfasurat editarea acestor carti, care nu s-a incheiat, de fapt, pentru ca vor urma si alte volume?
Primul volum a aparut la sfarsitului anului 2000 si contine literele A-B. Dupa inca doi ani de prelucrare a materialelor, au aparut trei volume si sper ca anul acesta sa mai apara inca trei. Am proiectat sa tiparim trei-patru volume pe an. In total vor fi, probabil, 16 volume, desi initial am programat 12 volume, evaluand dimensiunile informatiilor de care dispune autorul. Dar, pe masura ce au aparut, pe rand, 4 volume, cei care mai detineau informatii despre detinutii politici au venit cu completari, astfel incat cantitatea materialului a crescut simtitor. In prezent, apreciez ca vom avea 16 volume, dar pe masura ce vor aparea si urmatoarele, cine stie cate alte informatii vor mai veni catre noi, astfel incat numarul celor inscrisi in aceste volume sa se poata apropia de numarul real al detinutilor politici.

Autorul v-a povestit despre dificultatile intampinate in adunarea datelor?
Autorul este un foarte cunoscut fost detinut politic, care si-a consacrat viata recuperarii datelor despre colegii lui de detentie. Din 1945 pana in 1964 Cicerone Ionitoiu a fost arestat, eliberat, din nou arestat, urmarit, deci intreaga lui viata a fost sacrificata. In 1979 a plecat in strainatate, dupa indelungi incercari de a obtine acordul autoritatilor. Din momentul eliberarii, povesteste autorul, si-a propus sa stranga acest material documentar. Si chiar de atunci a inceput sa culeaga date. In 1979, cand i s-a permis, la interventia lui Valérie Giscard d’Estaing, sa se stabileasca in Franta, a plecat avand in pingelele pantofilor microfilme cu informatii despre foarte multi dintre cei care figureaza in aceste volume. Si-a continuat activitatea de cercetare in Franta, iar dupa 1990 a revenit in Romania, unde si-a completat informatiile si a incercat sa tipareasca ceea ce a adunat intr-o viata.

De unde ati avut fonduri ca sa editati aceste, pana acum, 4 volume, care de altfel arata foarte bine (au o coperta cartonata etc.)?
Primul volum a fost sustinut financiar de cateva institutii, printre care si de Ministerul Culturii (era in anul 2000). Urmatorul volum a avut o sustinere partiala, iar pe celelalte le-am editat prin mijloace proprii, asteptand sa se vanda cat de cat exemplarele unui volum, pentru a-l edita pe urmatorul. Este un proiect editorial de mari proportii care impune serioase eforturi si profesionale, si financiare. Eforturi binemeritate de o carte pe care o consideram extrem de necesara. Pe de o parte, pentru istoricii care vor cerceta aceasta perioada vor fi un foarte bun punct de plecare. Pe de alta parte, sper sa oferim astfel o minima reparatie morala celor care au indurat suferinte inimaginabile pentru noi, cei de azi, si pentru noi, cei de atunci, care nu stiam ce se intampla intr-o lume paralela cu Romania aparent normala in care traiam.

In afara reactiilor din partea detinutilor politici care au suplimentat materialul documentar, ce alte reactii ati avut in urma aparitiei acestui Dictionar?
Fiecare editor tipareste carti cu speranta ca vor avea un succes imediat. Daca au existat scriitori - putini - care au scris literatura de sertar, nu-mi inchipui ca exista si editori care sa tipareasca literatura, carte de sertar, carte care sa umple depozitele in asteptarea unor cititori dintr-un viitor nedeterminat. Si totusi, Dictionarul lui Cicerone Ionitoiu este o astfel de carte. Acum, desi marea parte a publicului obisnuit nu a inteles mai nimic din ceea ce a insemnat trecutul comunist pentru destinul tarii, nu vrea sa mai auda de el pentru ca isi strica buna dispozitie. Altii, care se simt vinovati, vor sa uite vinovatia lor.

In concluzie, contam pe un public restrans care cunoaste proiectul Dictionarului si-i apreciaza oportunitatea, istorici sau amatori de istorie, sociologi, politologi si... personajele cartii, adica fostii detinuti politici evocati in paginile ei sau familiile fostilor detinuti politici care nu mai sunt in viata. Reactiile unora dintre cei mai proeminenti cititori sunt incurajatoare. Au scris despre dictionar Monica Lovinescu, Nicolae Balota, Dan C. Mihailescu si altii. Datorita insuficientei resurselor materiale scoatem tiraje mici, dar nici acestea nu ajung in numar indestulator in biblioteci, acolo unde ar fi cel mai nimerit sa-si astepte cititorii. Ministerul Culturii a achizitionat un singur exemplar din Dictionar pentru fiecare biblioteca judeteana, ceea ce, in perspectiva, inseamna nimic.

Sigur ca nu putem sa realizam un dictionar al tuturor detinutilor politici din Romania. Ei au fost foarte multi. Cifra variaza de la cercetator la cercetator, sunt diverse opinii in legatura cu numarul celor care au fost detinuti politici in inchisorile comuniste. Bineinteles ca nici un cercetator nu are cum sa stabileasca cu exactitate unde se opreste cifra care indica cati oameni au trecut prin inchisorile comuniste. Probabil ca in momentul in care vom termina Dictionarul, in aceste volume vor fi cuprinse aproximativ 100.000 de nume. Poate ca e putin in comparatie cu cifra de 2 milioane, care s-a vehiculat, dar este mult mai mult decat nimic. In cei 12 ani care au trecut de la caderea regimului comunist nu a existat nici o initiativa de a face lumina in acest domeniu atat de sensibil. Dictionarul acesta este o opera de autor. Se poate pune intrebarea: cata incredere putem avea in munca unui singur om, atata timp cat volumul de munca ar impune eforturile conjugate ale foarte multor oameni instruiti in acest domeniu al cercetarii?

Inevitabil, pot aparea inexactitati, pot aparea omisiuni de nume. Se poate spune ca aceasta carte, desi se numeste Dictionar, nu respecta normele lexicografice cu care suntem obisnuiti. Dar acestea sunt datele care ne-au mai ramas din efortul unui singur om. Nu mai exista alte surse, nu mai exista fortele care sa completeze si sa duca la capat aceasta cercetare. Dovada ca nu exista este ca, in cei 12 ani, din 1989 pana in prezent, nu a aparut nici un alt proiect similar. Sigur, Cicerone Ionitoiu nu putea sa faca mai mult, dar nici altii nu au luat initiativa de a desemna un colectiv de cercetatori care sa completeze datele pe care le avem noi. In acelasi timp, insa, cred ca trebuie sa fim convinsi ca Cicerone Ionitoiu a facut pentru memoria detinutilor politici si pentru cercetatorii din viitor ai istoriei momentului mai mult decat putea face chiar un colectiv de cercetatori. Din aceasta cauza cred ca nu este indicat sa judecam Dictionarul cu ochii celui care doreste o impecabila rigoare lexicografica, ci trebuie sa-l consideram un punct de sprijin pentru cei care vor avea nevoie sa cunoasca in detaliu aceasta perioada. Daca vor exista fortele si vointa necesara pentru ca el sa fie completat, sigur ca aceasta carte va fi un foarte serios punct de plecare.

Care e situatia in celelalte tari ale fostului bloc comunist? Aveti cunostinta de existenta unor astfel de demersuri si in tarile vecine noua?
Din cate stiu, nu exista o opera care sa epuizeze domeniul. Avand in vedere ca si in celelalte tari foste comuniste numarul detinutilor politici a fost impresionant si ca, precum la noi, grija serviciilor secrete, grija structurilor care s-au ocupat de exterminarea acestor oameni de a sterge urmele a fost destul de mare, nici acolo nu se poate intocmi cu usurinta o asemenea opera. Sunt lucrari partiale, ca si la noi, sunt incercari, dar nu exista nicaieri o opera exhaustiva. Si probabil ca nici nu va putea exista in nici una dintre tarile foste comuniste. Cu cat trece timpul, sursele de documentare sunt din ce in ce mai precare. Dintre cei care ar putea sa depuna marturii directe putini mai sunt in viata, acum deja oameni in varsta, care nu mai pot sa dea date exacte nici despre propria lor biografie.

Familiile acestora, de asemenea, sunt uneori puse in incurcatura cand trebuie sa dea informatii exacte despre rudele lor intemnitate. La SRI, mostenitorul arhivei fostei Securitati, ca si la judecatorii sau la inchisori nu poti obtine decat date aproximative si partiale, astfel incat daca nu valorificam acum, cat mai sunt inca in viata unii dintre cei care mai cunosc cate ceva in legatura cu inchisorile, daca nu valorificam - ma refer acum la noi - ceea ce ne-a lasat Cicerone Ionitoiu, atunci, cei din viitor vor avea inca si mai mari dificultati. Sa mai luam insa in discutie si un alt fapt, si anume ca, chiar daca fosta Securitate ne-ar fi lasat mostenire intreaga documentatie cu crimele pe care le-a faptuit, si acolo am fi dat peste foarte multe inexactitati, pentru ca cei care intocmeau atunci documentele din dosarele detinutilor politici nu erau niste oameni cu instructie, erau, dimpotriva, niste semianalfabeti, care comiteau erori ce azi ni se pot parea niste glume sinistre.

Cum este structurat Dictionarul?
Lucrarea are structura unui dictionar. Fisa fiecarui detinut este plasata in ordine alfabetica. Am conceput o grila de informatii, care sa puna oarecare ordine in datele pe care le avem, dar, evident, difera foarte mult numarul acestor date de la caz la caz, in functie de ceea ce autorul a reusit sa adune. Poate uneori lipseste data nasterii, alteori lipseste locul nasterii, alteori una sau mai multe dintre inchisorile prin care a trecut detinutul nu sunt mentionate. Dar aceasta nu inseamna ca, asa cum sunt, ele nu dau o imagine destul de clara si mai ales emotionanta despre ceea ce s-a petrecut, incepand din 1945 pana in 1964, cand detinutii politici au fost eliberati. Cartea se poate citi nu doar de catre un cercetator interesat de istoria momentului, ci se poate citi pur si simplu ca un roman de groaza, se poate citi de catre aceia carora nu le este indiferent ce s-a intamplat in aceasta tara si care au poate chiar si un sentiment de vinovatie ca nu au stiut. Sunt foarte multe de aflat oricare ar fi registrul de cultura. Se poate vedea cu usurinta ca, intr-adevar, s-a urmarit exterminarea elitelor, s-a urmarit dotarea inchisorilor cu un personal scos parca din grotele perioadelor de inceput ale umanitatii, s-a urmarit sa se distruga tot ceea ce era mai durabil, mai de valoare in fiinta poporului roman. Si s-a reusit. Sunt cazuri terifiante, sunt multe lucruri emotionante. S-ar putea face filme dupa aceste carti, s-ar putea scrie romane. Sunt o sursa de informare, deci, nu numai pentru istorici, ci si pentru scriitori, pentru eseisti, pentru toti cei care vor sa stie cu adevarat ce s-a petrecut in aceasta tara.

Unde se poate gasi Dictionarul?
Dictionarul a fost difuzat si se gaseste in librariile mari din Bucuresti si din tara (in librariile Humanitas, de exemplu). Se poate achizitiona, la cerere, chiar de la sediul Editurii Masina de scris (Calea Mosilor 268, bl. 14, sc. 4, et. 3, ap. 110, sector 2, Bucuresti, tel./fax 210.81.45). As fi foarte multumita sa stiu ca Dictionarul ajunge in cat mai multe biblioteci particulare, pentru ca, repet, el trebuie sa ajunga, in viitor, la cei care, cu siguranta, vor avea nevoie de el.

 

Interviu realizat de Razvan Braileanu

 

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22