Corupția asasinează jurnaliști

În 16 octombrie 2017 comunitatea media in­ter­națională primea îngrozită știrea că jur­nalista malteză Daphne Caruana Galizia a fost ucisă. Asasinatul executat cu o bombă pla­sa­tă în mașina sa are caracterul unei acțiuni de revanșă îm­potriva dezvăluirilor despre co­rupția la nivel înalt, făcute pe blogul Running Co­mmen­ta­ry. Daphne Caruana Ga­li­zia’s Notebook, devenit extrem de popular prin postări re­ve­la­toa­re despre actele de corupție ale premierului și ale an­tu­ra­jului său. Coordonatoare a in­vestigației Panama Papers în Malta, jurnalista a fost nominalizată de re­vis­ta Politico printre cele 28 de personalități ca­re „fac să se miște Europa“ și a fost descrisă ca „one-woman WikiLeaks“. Recunoașterea in­ternațională nu i-a apărat viața. Daphne Ca­ruana Galizia a fost singură pe baricada luptei cu o mafie extinsă în politică, în afaceri, în mass-media. Fiul acesteia, Mathew, o con­fir­mă: „Mama mea a fost asasinată pentru că a apă­rat statul de drept de cei care voiau să îl în­calce. Dar a fost o țintă și pentru că era sing­u­ra care făcea acest lu­cru. Așa se întâmplă când ins­ti­tu­țiile statului rămân fă­ră pu­te­re: singura persoană care mai luptă este un jurnalist“.

Situată pe locul 47 din 180 de țări, imediat după Ro­mâ­nia, în clasamentul libertății de ex­pri­mare publicat în 2017 de Reporteri fără frontiere, Mal­ta se confruntă cu o situație gravă sub gu­ver­na­rea co­rup­tă a Partidului Muncii, formațiune de stânga aflată la putere din 2013 și câș­ti­gă­toare a ale­gerilor anticipate din iunie 2017, în ciuda sem­nalelor de corupție și abuz. Daphne Caruana Ga­lizia denunțase pe blog implicarea pre­mie­ru­lui Joseph Muscat într-o rețea de com­panii off­shore unde se colectau sume ob­ți­nute din vânzarea de pașapoarte malteze și din afaceri cu guvernul azer, precum și afa­ceri ale mi­nis­tru­lui Energiei. Deși e membră a Uniunii Eu­ro­pene din 2004, Malta a ales să limiteze prin legi libertatea presei și să ignore principii și valori europene asumate prin ade­ra­rea la UE. „Jurnaliștii și instituțiile media sunt adesea obli­gate să plătească daune exor­bitante pen­tru calomnie, care se pe­dep­sește cu amendă și cu închisoare. Politicienii nu ezită să ape­le­ze la instanță ca reacție la dezvăluirile in­co­mo­de“, se arată în raportul RfF. După două luni de la asasinat, au fost ares­tați zece suspecți mal­tezi cu cazier. Toți se declară nevinovați.

La începutul lunii decembrie, o mi­siu­ne de investigație a Parlamentului Eu­ro­pean s-a deplasat în Malta pentru a obține informații despre stadiul anchetei de poliție și pen­tru a analiza situația. Investigația nu s-a desfășurat fără sincope, adâncind suspiciunile legate de funcționarea justiției și a poliției. Portugheza Ana Gomes, europarlamentar so­cia­list, s-a arătat îngrijorată că unii oficiali mal­tezi au refuzat să răspundă sau chiar să se prezinte la ivitația misiunii. Din partea Ro­mâ­niei, membră a misiunii a fost euro­par­la­men­tarul Mo­nica Macovei, care a informat presa în le­gătură cu concluziile. S-a constatat că niciun demnitar de rang înalt nu a putut fi anchetat și condamnat în Malta, instituțiile de control fiind subordonate politic, dez­vol­tându-se ast­fel ceea ce fiul jurnalistei asa­si­nate a numit „o cultură a impunității“. Ce­tă­țenii Maltei nu au încredere în instituțiile sta­tului, șefii po­liției și ai organismelor de an­che­tă fiind nu­miți de guvern, iar procurorul ge­ne­ral aflân­du-se într-un posibil conflict de in­te­re­se, prin puterea legii: este directorul boar­dului comi­te­tului director al Unității de In­ves­ti­gații și Ana­liză Financiară, este consilier al guvernului, plus avocat al guvernului. Așa se explică și ineficiența anchetei legate de moar­tea jur­na­listei. Cea mai gravă afirmație din con­cluziile misiunii este: „presa independentă aproape că nu mai există, mai sunt doar câți­va jur­naliști independenți care mai au curajul să scrie adevărul“. Se confirmă, pe alte me­lea­guri, sloganul amar lansat în România - „Co­rupția ucide“. „A fost o misiune riscantă, cu măsuri speciale de protecție“, a declarat, pen­tru revista 22, Monica Macovei. Se pune foar­te serios problema activării pentru Malta a Art. 7 al Tratatului de funcționare UE, ar­ti­col sancționator pentru țările care nu res­pec­tă statul de drept prin limitarea fondurilor eu­ropene, monitorizare etc.