Miculești și micimani la Radioul public

Ieșirea din scenă după cinci ani a pre­șe­din­te­lui-director general al SRR, Ovidiu Miculescu, a bucurat multă lume din Radio, cu excepția fidelilor săi bine plătiți și bine plimbați prin țări de vis. De altfel, vestea res­pingerii rapoartelor pe 2015 și 2016 de către par­la­ment, ce­ea ce duce la de­miterea în­tregului Consiliu de Ad­mi­nis­trație, a primit-o d-l Mi­cu­les­cu la Bangkok, la 7.700 km depărtare, unde se afla în de­le­gație. Așa cum a constatat și Curtea de Con­turi la con­troale, d-l Micu­lescu și alți câți­va privilegiați au ales să că­lătorească în ce­le mai exotice țări și să se acomodeze la ce­le mai înalte standarde de confort, pe banii ins­tituției. Cum Radioul public n-a profitat co­respunzător din aceste călătorii, dacă se mă­soa­ră oportunitatea lor la peste 110.000 de euro cheltuieli în numai doi ani, cârcotașii au pro­pus ca instituția să se redenumească Agen­ția de Turism SRR. Cu toate că SRR se fă­lea mereu că iese pe plus, spre deosebire de so­ra vitregă TVR, se poate spune la bilanț că ma­nagementul Epocii Mi­culescu a împins în jos atât calitatea emi­siunilor, cât și veniturile angajaților. S-a tăiat, s-a jupuit, dar nu din răs­fățul conducerii.

Totuși, s-au putut bucura pentru o clipă Adri­an Moise, lider de sindicat concediat acum pa­tru ani, care tocmai a câș­ti­gat definitiv unul dintre nu­me­roasele procese cu Mi­cu­les­cu și cu SRR, Mihai Mi­clă­uș, care a câștigat și el pro­cesul de abuz și a primit dau­ne morale, Cătălin Gom­boș și Alexandru Rusu, an­chetați fi­indcă au vorbit des­pre ne­re­gu­lile din instituție, Gabriel Ba­sarabescu, per­se­cu­tat și el, Vasile Luca de la Radio Cluj, Mihai Anghel de la Radio Timișoara și mulți alții. Toți știu că nu este decât o izbândă parțială, fiindcă nu abuzurile semnalate public repetat și duse în fața justiției au determinat căderea lui Mi­cu­lescu, ci decizia politică la fel de arbitrară ca și numirea fără ezitări a unui politruc rămas fără loc în parlament, pentru care PSD căuta un loc bine remunerat. Se zvonea că Georgică Severin va fi pus la ICR, însă acolo salariul nu e la fel de generos ca în mediile publice.

Miculescu nu va răspunde pentru neregulile lă­sate moștenire, nici nu va plăti excursiile în zig-zag pe mapamond. Niciun PDG din Ra­dio­ul public sau din Televiziunea publică n-a fost tras la răspundere pentru management prost sau pentru abuzuri. De exemplu, daunele mo­rale de 100.000 de euro plătite lui Miclăuș ar trebui recuperate din contul șefului instituției, dar juridic o acțiune în regres se poate face doar atunci când Curtea de Conturi constată prejudiciul adus instituției și cere să fie re­cu­pe­rat de la cel care a produs paguba. Or, asta nu se întâmplă. Știm că, în ciuda unei sen­tin­țe definitive de incompatibilitate pronunțate în ianuarie 2017 de ÎCCJ, a dosarului de in­for­ma­tor și a unor dosare penale aflate în curs de soluționare, Ovidiu Miculescu a rămas în func­ție fără griji, promițând că, dacă se schim­bă legea, va reveni ca director executiv. Dacă nu se înfuria „ayatolahul“ Dragnea, ace­leași rapoarte anuale respinse acum cu 219 voturi pentru, 64 împotrivă și 14 abțineri (2016) și cu 214 pentru, 58 împotrivă și o ab­ținere (2015) ar fi fost votate pozitiv de ma­jo­ritatea PSD-ALDE. Niciun alt criteriu nu func­ționează în mediile publice în afara celui ar­bi­trar-politic, stimulat de o lege șchioapă care permite schimbarea conducerii pe criterii politice.

În Radioul și Televiziunea redevenite „de stat“, după ce s-a anulat taxa și finanțarea o dă guvernul, nu contează integritatea, com­pe­ten­ța, biografia profesională, rezultatele etc. nici la numire, nici la demitere. Georgică Se­verin n-a obținut poziția, fie și interimar, fi­indcă e un profesionist, ci fiindcă e în PSD. Atât. De câțiva ani încoace, partidele nu mai pierd vremea să salveze aparențele, ci nu­mesc peste tot membri de partid, chiar și aco­lo unde legea interzice. Legea 41/1994 a me­diilor publice dospește în comisia mass-me­dia, așteptând schimbarea unor articole, dar nu și cele care ar afecta controlul politic. Așa că bucuria e scurtă: „Cine se bucură se bu­cură mult prea devreme sau iresponsabil, pentru că Miculescu şi-a lăsat o tonă de ten­tacule acolo. Până nu vor reintra în normal toate, nu va exista o ierarhie a valorilor să­nătoasă. Au plecat mai mult de jumătate din oamenii buni ai instituţiei. Au fost puşi în posturi, nu numai de conducere, dar şi direct din emisie oameni care sunt cel puţini dis­cu­tabili ca pregătire profesională“, a declarat realizatorul Gabriel Basarabescu pentru Bursa, în ton cu Adrian Moise, care scria pe blogul SUS România că, după plecarea lui Miculescu, „mercenarii lui rămân ascunși prin birouri, pe sub birouri și probabil vor încerca să pozeze în contestatari sau chiar în victime ale re­gi­mu­lui. E de văzut dacă Georgică Severin îi re­cuperează sau îi elimină“.