De același autor
Strategia nu înseamnă numai tăieri peste tăieri, ci și capacitatea de stabili linii de dezvoltare, creativitate, înțelegerea amplă a contextului tehnologic și mediatic actual.
De la anunțul președintelui-director general Săftoiu privind concedierea a 1.000 de angajați, la televiziunea publică mocnește revolta. Sindicatele se jură că nu vor ceda un centimetru din teritoriul câștigat și apărat de zeci de ani, adică drepturi sindicale imuabile și niciun om dat afară. „Am cerut actualei administraţii ca, înainte să ne ceară nouă să ne sacrificăm pentru a salva TVR, toţi cei care erau în poziţii de redactori-şefi, directori să fie destituiţi şi daţi afară. S-ar face dreptate, pentru că ei sunt principalii responsabili pentru catastrofa financiară a TVR“, a precizat Dragoş Bocănaciu, șeful SPUS. Comunicatele oficiale ale SRTV transmit ipocrit „satisfacția“ conducerii în negocierile, deocamdată eșuate, cu sindicatele. Pe coridoarele televiziunii centrale și teritoriale, la București, la Iași, la Cluj, Timișoara sau Craiova, „pălmașii“ pun întrebări îngrijorate și totodată pline de reproș: au renunțat membrii Consiliului de Administrație la indemnizațiile grase (25% din cea a PDG de peste 150 milioane de lei vechi) și la contractele cu TVR aducătoare de venituri pentru ei și familiile lor, se mai taie oare din schema lărgită de directori, șefi și șefuleți, toți primind pe lângă salariu indemnizații care umflă cheltuielile de personal? Întrebările sunt îndreptățite. Conform site-ului TVR, în prezent există peste 30 de directori, peste 20 de redactori șefi, mai bine de 60 de șefi de serviciu și coordonatori, plus cei 14 membri ai Consiliului de Administrație în vârf cu președintele-director general, numiți politic. Tocmai de aceea, oamenii suspectează criterii politice, și nu profesionale în „curățenia mare“ preconizată de o conducere cu mai ample abilități într-ale propagandei decât într-ale jurnalismului de televiziune.
Concedierile colective de acum amintesc de o încercare nereușită de pe vremea președintelui TVR Cristian Hadjiculea, care a îndrăznit să ia o măsură de acest fel, cu salarii compensatorii și cu un act care să ateste voința părților. Practic, toți cei care au plecat atunci, cu minuscule excepții, s-au întors cu o hotărâre judecătorească în dinți, ba, mai mult, unii nici n-au mai restituit plățile compensatorii. În teorie, toată lumea e de acord că trebuie făcut ceva, că e prea multă lume pe metru pătrat în TVR, față de performanțele obținute.
Desființarea TVR Info și preconizata oprire a emisiei TVR Cultural nu au legătură cu concedierile. Și nici cu economiile necesare. Angajații TVR, inclusiv cei ai studiourilor teritoriale, au contract de muncă pe perioadă nedeterminată cu SRTV, conform legislației muncii, iar nu cu un canal anume. Același angajat poate lucra pentru un canal sau pentru mai multe și pentru oricâte emisiuni. Dar asta ține și de dotarea tehnică, fiindcă degeaba e cineva capabil, dacă nu i se dă cameră de luat vederi, montaj, studio etc. Iar resursele se împart de șefii agreați politic, grilele de program se fac de șefi agreați politic. Concluziile se impun. Astfel, se poate spune că azi puterea uselistă are mai multe canale de exprimare oficială decât oricând: televiziunea publică, Antena 3 (adiacent restul Antenelor) și RTV. Bravos, națiune!
Dacă e să privim argumentul audienței și costurilor, analiza corectă arată că la TVR Cultural erau mici și una, și cealaltă. Dar TVR Cultural oferea răspunsul la una dintre misiunile televiziunii publice, cât și un echilibru necesar în peisajul vulgar, senzaționalist al televiziunilor comerciale. Nu este indiferent nici că s-a desfiinţat TVR Info. Aceste măsuri nu sunt strategice, ci sunt luate de azi pe mâine. O viziune pe termen mediu sau lung ar spune cum va evolua televiziunea publică din România în următorii 10-20 de ani. De fapt, suntem în faţa unor măsuri de criză care ar putea rezolva poate pe moment problemele. O adevărată strategie ar trebui să aibă în vedere faptul că în lumea mediatică nu există nimic mai important, mai prețios, decât informaţia. Și cultura, înțeleasă în sensul ei complex. Prin faptul că au desfiinţat un post care oferea știri minut de minut și urmează să suspende și TVR Cultural, cei care au făcut-o au demonstrat că nu dau doi bani pe informaţie. Nici pe cultură. Strategie nu înseamnă numai tăieri peste tăieri, ci și capacitatea de stabili linii de dezvoltare, creativitate, înțelegerea amplă a contextului tehnologic și mediatic actual. Felul cum s-a procedat cu TVR Interactiv nu arată nicio competență în acest sens. //
