Opinii

Fără a fi reprodus de mass-media, discursul public al urii nu produce efect.

Imediat după căderea simbolică a comunismului, presa s-a urcat pe valul de emoție generat de revoluții și pe visul libertății. După aproape trei decenii, bilanțul este mai puțin optimist.

În timp ce nunta prințului cu Meghan Markle a acaparat atenția mass-media, în Slovacia o jurnalistă de investigație a căzut victimă abuzurilor autorităților.

Pentru că G4 Media a dat publicității în 18 aprilie informația că guvernul pregătește un memorandum de mutare a Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, „Daddy“ a găsit de cuviință să ceară anchetarea lui Tăpălagă, care nu semnase articolul.

Dezvăluirile venite în preajma Zilei Mondiale a Libertății Presei relevă nivelul coborât în șanț al deciziei editoriale și al dialogului profesional în TVR.

Cel mai recent Index al libertății presei, publicat de Reporteri fără Frontiere, plasează Turcia pe locul 157 din 180 pentru „vânătoarea de vrăjitoare declanșată de președintele Erdoğan împotriva jurnaliștilor critici“.

Progresul tehnologiei a modificat paradigmatic modul de comunicare al omenirii și a schimbat mass-media, subminând tot ce înseamnă presă tradițională cu metabolism lent.

Acum, când apar noi documente cu oameni dragi Securității, mass-media atacă emisarul.

Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, e acuzat că a neglijat vulnerabilitatea rețelei și a expus milioane de conturi raptului de date.

Membrii CA al TVR au fost numiți după criterii de partid, și nu de competență.

În numele libertății editoriale, TVR a comis un abuz de încredere, folosind canalul public în favoarea infractorilor politici și în afara interesului public.

Libertatea de exprimare s-a dovedit în democrațiile neconsolidate o adevărată capcană. S-au acoperit cu acest principiu politicienii și jurnaliștii mincinoși, demnitarii agresivi în limbaj și gesturi, condamnații penal care au continuat să emită din închisoare mesaje de amenințare sau povețe pentru cetățeni.

Tot mai furibunzi, încurajați de apartenența la structurile oculte ale puterii, indivizii deghizați în jurnaliști sau comentatori care reprezintă vectorii de imagine ai Antenei 3 au trecut la represalii fără frână.

Disputa despre conduita jurnaliștilor la conferințele de presă e dată de amestecul indigest dintre jurnaliștii cinstiți, care cred în puterea independenței editoriale, și propagandiștii aflați în soldă, mânați de complicități politice și interese patronale.

Mass-media complice au preluat teoria „statului paralel“ și au rostogolit-o cu hărnicie la semnalul dat de politicieni, inventând personajele necesare pentru a da corp ficțiunii.

Hărțuirea organizațiilor media incomode și a jurnaliștilor de investigație face parte din politica actuală a statului.

Tabloidizarea excesivă a mass-media a multiplicat știrile nefundamentate. Cu cât mai aberante, cu atât mai virale.

Mesajele de susținere sau de condamnare a protestelor din 20 ianuarie, inclusiv a obiectivului acestora, rezistența împotriva clasei politice corupte, demonstrează o dată în plus că politicienii refuză luciditatea și buna-credință, mai cu seamă când sunt la putere.

Și mass-media din România se confruntă cu campaniile distructive de fake news venite pe canale rusești, dar adevărata problemă este proliferarea jurnaliștilor falși și a falșilor lideri de opinie.

Suveranul pontif s-a arătat îngrijorat de derapajele mass-media, de lipsa unui echilibru necesar pentru îndeplinirea misiunii sale „extrem de importante“ în societatea democratică.

La începutul lunii decembrie, o misiune de investigație a Parlamentului European s-a deplasat în Malta pentru a obține informații despre stadiul anchetei de poliție în legătură cu asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia și pentru a analiza situația.