Opinii

24 de milioane de euro au cheltuit partidele din România, în 2023, pentru propagandă în presă.

Raportul Digital News pe 2024 lansat recent de Reuters Institute dezvăluie schimbările structurale ale industriei media în epoca algoritmilor și a Inteligenței Artificiale.

Ce îi mână pe acești acoliți ai partidului extremist AUR la conduita agresivă, generatoare de dezordine, surdă la argumente? În primul rând, politica de partid.

Caz de manual este publicația TIM7, recent apărută în Timișoara, care a călcat rău în străchini dând glas unor efluvii de ură și colportări fără nicio bază împotriva candidatului Dominic Fritz.

Cerința să scrii de mână o cerere, să îi faci o poză și să o trimiți pe e-mail (bine că nu prin poștă!) este comică, dar și compromițătoare pentru reputația companiei Vodafone.

26 de europarlamentari români au votat în favoarea libertății presei. Cristian Terheș (azi AUR) a votat împotrivă. Legea Inteligenței Artificiale a fost susținută de 25 de eurodeputați români.

Începând cu anul 1992, Societatea Timișoara a instituit premii pentru personalitățile care, prin acțiunile, activitatea și crezul lor, au împlinit dezideratele Proclamației de la Timișoara.

Practicat de câteva decenii în SUA și în Europa occidentală, jurnalismul de date este considerat un sprijin important în investigația de presă.

O știre dezvoltată pe larg de PRO TV este un exemplu de manual pentru tabloidizarea până la ridicol a presei.

Universitarii din domeniul jurnalismului au datoria de a face educație media, de a explica ce s-a întâmplat cu jurnalismul zilelor noastre, ce antidot există la știrile false și la manipulare.

România de tranziție are o bogată istorie de relații vicioase între patroni și jurnaliști, relații care au diminuat în ani independența jurnaliștilor și au malformat chiar ideea de independență.

De-a lungul timpului au apărut peste 200 de ziare și publicații germane în Banat, unele efemere.

Entitățile media sunt în majoritate organizate în oglindă, puternic centralizate intern, unde principiile și etica sunt considerate negociabile.

Vizita președintelui Zelenski la București a generat un interes legitim din partea presei.

Filmul documentar al lui Alexandru Solomon „Arsenie.Viața de Apoi”  a iscat nu doar controverse, ceea ce era de așteptat, ci și interdicții severe.

În luna mai a acestui an, mediaTRUST a publicat un studiu și un top al celor mai citate surse de presă.

Încurajarea extremismului, a xenofobiei, a oricărei forme de discriminare nu este compatibilă cu jurnalismul. Este o profesie cu mare responsabilitate socială.

Victoria de etapă a presei și a organizației civile care a pus umărul la investigație este indiscutabilă.

Mass-media din România ilustrează un paradox, similar cu cel din societate: insatisfacția față de prestația presei se întoarce mai degrabă împotriva presei de calitate.

Documentul de 37 de pagini numit Ghid de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media ilustrează concepția restrictivă a CSM-ului condus de Lia Savonea.

Sunt câteva zile de când RTV-ul fugarului Ghiță face subiect de scandal din moartea jurnalistei Iulia Marin de la Libertatea.