Opinii

Publicul ar trebui să știe ce anume este contribuție jurnalistică independentă și care articol, reportaj, știre de radio sau televiziune sunt create în limitele unei convenții contractuale.

Indivizii care promovează mesajele dragi Rusiei au devenit tot mai agresivi, ajutați de armate de comentatori de pe conturi false.

Presa românească riscă să rămână la cheremul partidelor care, din bani publici, vor cumpăra tăcere și promovare, cum au făcut netransparent și până acum, sub ochii înțelegători ai Europei.

La împlinirea vârstei de 100 de ani, Mircea Carp reprezintă pentru noi toți un martor al mai multor epoci din istoria României pe care le-a traversat fără compromisuri, în onoare, demnitate și curaj.

Fiindcă dispun de bani, unele dintre televiziunile compromise se ocupă cu spălarea propriei imagini, ceea ce înseamnă implicit spălarea imaginii patronului.

Fiindcă democrația oferă cadrul pentru accesul la justiție, personaje învestite cu putere abuzează aducând în instanță jurnaliști critici sau intelectuali publici care dezvăluie fapte reprobabile.

În România se respectă practica dreptului la replică de acei jurnaliști și companii de presă care se străduiesc să facă jurnalism corect, de nivel european.

Mai restrictivă, noua lege a avertizorului va descuraja oamenii să semnaleze nereguli, încălcări de lege, oferind cale liberă unor șefi abuzivi.

O scrisoare primită de la un cititor al Revistei 22 confirmă că adesea publicul este bine informat și atent la fenomenele sociale.

Câteva investigații de presă recente au pătruns în culisele finanțărilor partidelor din România. Cele mai relevante au apărut pe site-ul Europei Libere sub semnătura jurnalistului Cristian Andrei.

Turcescu a ratat examenul de conștiință odată cu statutul său din ce în ce mai confuz: jurnalist acționatde mai multe butoane de comandă, politician eșuat, din nou jurnalist gata de orice pentru audiență.

Un eurobarometru flash realizat pe 27 de țări membre ale Uniunii Europene indică diferențe notabile în privința consumului mass-media în România.

PressHub, azi o rețea cu peste 30 de redacții și freelanceri, a devenit un refugiu pentru jurnaliștii care vor să dezvăluie corupția din orașul lor și care nu se lasă intimidați de baronii locali.

Atitudinea insultătoare față de mass-media a devenit obișnuință în România de azi.

Cum să fii echidistant în condițiile unui conflict armat? Să nu îl numești „agresor” pe cel care agresează? Să nu „ții partea” cuiva? În jurnalism, datele și faptele salvează întotdeauna situația.

Presa a pus mâna pe un subiect fierbinte, abordat de o mare parte din publicații ca unul de senzație. Jurnaliștii cunosc rețeta aducătoare de audiență: sex, bani, moarte.

Deplângem azi cel mai recent deces din Ucraina, cel al Verei Ghirich, corespondenta Europei Libere la Kiev, jurnalista ucisă zilele acestea într-un bombardament rusesc.

O întâmplare fără importanță a inflamat Timișoara, dând naștere unei dezbateri fără fond despre rasism, discriminare, abuz împotriva actului artistic.

Un raport privind integritatea și valoarea a 50 de deputați din Parlamentul României a fost întocmit de organizația „Integritate pe bune”.

Războiul actual va adânci criza politică și economică deja provocată de pandemie, iar democrațiile liberale vor cunoaște poate vremuri și mai grele decât cele deja trăite.

Rețelele sociale, inițiate pentru a apropia oamenii și comunitățile, ajung în zilele noastre să fractureze societatea și să expună utilizatorii la diverse forme de discriminare, batjocură, ură.