Opinii

Ruxandra Hurezean rezonează subtil cu dramele umane, fără patetism și fără tonuri justițiare. Din teren, unde se lasă impregnată de fiorul vieții, jurnalista urcă spre cărți și documente, pentru a obține distanța necesară.

Multe dintre deficiențele jurnalismului românesc actual se văd cu atât mai bine, cu cât informația este mai puțin importantă, dar comportă terminologie de specialitate.

În Radioul și Televiziunea redevenite „de stat“, după ce s-a anulat taxa și finanțarea o dă guvernul, nu contează integritatea, competența, biografia profesională, rezultatele etc. nici la numire, nici la demitere

Mass-media nu au putut ocoli prezența energică, disponibilitatea și accesibilitatea „la minut“ a politicienei, care a boicotat adesea emisiunile TV obținând o audiență uriașă.

Telespectatorii actuali, foști sau potențiali spun că TVR este, pe toate canalele sale, prăfuit, neatractiv, politizat, lipsit de dinamism și imaginație, oportunist, tarat de nepotism, condus de un management neprofesionist numit politic, cu o infastructură digitală slabă, care nu permite o bună recepție online, cu marketing și branding deficitar.

Jurnaliștii americani și-au luat înapoi teritoriul și sunt hotărâți să conlucreze în fața amenințării de abuz și încălcare a libertății presei de către o președinție atipică.

Ideea că toți jurnaliștii fac compromisuri, vehiculată intens, este o extrapolare nedreaptă.

Antieuropenismul afișat zilnic de Antena 3 nu a împiedicat canalul să aplice și să ia bani din granturi europene.

Trivializarea morții este doar un aspect al presei de senzație și face parte din fenomenul tabloidizării mass-media. Dar ce anume explică apetența publicului pentru acest gen de jurnalism, de unde și audiențele mari la televiziune?

Înceată în reacție, Europa s-a trezit la un moment dat că e nevoie de un sistem de identificare a falsurilor difuzate ca vântul și ca gândul pe toate fronturile cibernetice.

TVR 1 se aliniază încetișor stilului Antenei 3, cu unele talk-show-uri politice căzute într-o rână, cu „analiștii“ de multiplă folosință plimbați de la A3, RTV și B1 TV, acum și la TVR, pentru o propagandă pro-PSD securizată.

Îndepărtarea jurnaliștilor consacrați, a celor care dispun de experiență dublată de memoria istoriei recente și preferința pentru jurnaliști foarte tineri ilustrează cât de permeabilă este politica redacțională la nevoile patronatului și la concubinajul cu puterea politică.

Un caz recent arată că difuzarea de știri false are în fundal politica părtinitoare a publicației sau a canalului de televiziune, iar nu o simplă eroare sau neglijență.

Restrângerea libertății presei pe toate căile, de la intimidarea unor jurnaliști cunoscuți la proiecte de lege furișate în nocturnă, este posibilă cu actuala majoritate politică.

Puterea a pus pistoalele pe masă împotriva jurnaliștilor incomozi prin declarațiile publice ale ministrului de Interne, Carmen Dan, care a alcătuit o „listă neagră“.

Instigarea la confruntare este una dintre cele mai periculoase dintre manipulările cotidiene comise de televiziuni, dublate de publicații online din același pachet de interese și distribuite organizat.

Comunitatea media din România încearcă să tragă semnale de alarmă în privința unor site-uri sau pagini suspecte care transmit sistematic știri false.

Sistemul de like și share bagă în viteză știrile false, selecții care nu se bazează pe rațiune și cumpănire, ci pe emoția de moment.

Experții media americani și europeni caută în 2017 soluții pentru restabilirea încrederii publicului în jurnaliști și în organizațiile media, o profesie care trebuie să își redefinească legitimitatea.

În presa românească a începutului de an 2017, nerușinarea și onoarea se află într-un dezechilibru malign.

Propaganda împachetată ca jurnalism de informare a stimulat spaime și angoase sociale. Efectul s-a văzut la vot.