Opinii

Comunitatea media din România încearcă să tragă semnale de alarmă în privința unor site-uri sau pagini suspecte care transmit sistematic știri false.

Sistemul de like și share bagă în viteză știrile false, selecții care nu se bazează pe rațiune și cumpănire, ci pe emoția de moment.

Experții media americani și europeni caută în 2017 soluții pentru restabilirea încrederii publicului în jurnaliști și în organizațiile media, o profesie care trebuie să își redefinească legitimitatea.

În presa românească a începutului de an 2017, nerușinarea și onoarea se află într-un dezechilibru malign.

Propaganda împachetată ca jurnalism de informare a stimulat spaime și angoase sociale. Efectul s-a văzut la vot.

Decebal Traian Remeș se simte protejat în studiourile TV angajate în dărâmarea justiției și uită că eliberarea sa e, totuși, condiționată.

Atunci când se compromit public prin fapte reprobabile, politicienii nu se mai gândesc la imagine, iar de reputație și demnitate nici nu poate fi vorba.

S-au adunat ani de când jurnaliști de radio, sindicaliști și nesindicaliști, jurnaliști din alte medii semnalează abuzurile din Radioul public, fără consecințe pentru conducere, dar cu vânătăi pentru cei care le-au sesizat.

Pagina de gardă a cotidianului Daily Mail din 4 noiembrie 2016 titra, sub imaginile celor trei judecători care au semnat decizia că guvernul nu poate activa fără votul Parlamentului Art. 50 din Tratatul de la Lisabona, pentru începerea negocierilor de părăsire a Uniunii Europene, un titlu șocant: Enemies of the people, adică Dușmanii poporului.

În locul obişnuitului text al Brînduşei Armanca, săptămâna aceasta publicăm o scrisoare pe care cititorul nostru Traian Bradea a trimis-o rubricii Media Culpa. Titlul aparţine redacţiei.

Privită de la distanță, agitației din societate în jurul anulării taxei radio-TV îi lipsește o singură componentă: reacția oamenilor din TVR și din radio.

Merită văzut și urmat cum au făcut alții, chiar în țările fostului bloc comunist, pentru a păstra reputația profesiei de jurnalist prin instaurarea deontologiei.

Dincolo de misiunea culturală pe care și-au asumat-o, jurnaliștii de expresie română din Ungaria au de înfruntat și condițiile generale ale deteriorării libertății presei.

Felul cum a fost tratat subiectul presupuselor acte săvârșite de Sebastian Ghiță în relație cu doctoratul Laurei Codruța Kövesi spune mult despre extinderea compromisului în presă și, în unele cazuri, despre deraierea completă de pe șine.

Supărarea internauților vine din întrebarea căreia i se caută răspuns de o vreme încoace: este Facebook o platformă-gazdă a unor conținuturi de care este răspunzătoare în mod limitat sau a devenit în timp un „publisher“ cu putere de decizie?

Constatările inspectorilor Curţii de Conturi și ale auditorilor externi sunt grave: oamenii din structurile de conducere ale SRR au fost favorizați, înfruptându-se din banii publici prin contracte civile nelegale.

Ponta este, alături de președintele Băsescu, autorul moral al degradării grave a comunicării publice.

Un premiu la festival este pentru oamenii de televiziune un îndemn să continue, creează un sentiment de comunitate, prilejuiește întâlniri de breaslă și reamintește tuturor că, în ciuda dificultăților, meseria este frumoasă.

Ce îi împinge pe jurnaliști să aducă, în locul știrilor așteptate de public, „scenete“, „reality-show-uri“, „docudrame“?

Cazul SOV este emblematic fiindcă ilustrează la fel de bine ca Dan Voiculescu, Sebastian Ghiță sau Radu Mazăre cât de viciată este comunitatea media, în parteneriatul toxic cu politica, afacerile veroase și, adesea, cu serviciile secrete.

Meteahnă veche, luxul pe bani publici a reușit să conducă TVR spre faliment.