Discriminare sau sofisme?

Andrei Cornea 04.02.2005

De același autor

Nu stiu cum ar fi trebuit procedat in cazul Adrianei Iliescu sau cum ar trebui procedat in cazuri similare de acum inainte. Nu stiu care este varsta limita pentru ca o femeie sa poata deveni un fel de mama prin implantarea unui fetus obtinut prin fecundare in vitro din gametii unor straini anonimi. Nu stiu daca acest mod de avea copii e justificabil moral, lipsit de riscuri din punct de vedere medical si in general nu stiu pana la ce punct ar trebui sa intervenim in procesul reproducerii omenesti. Stiu ca limita dintre natura si cultura e permeabila si totusi ma tem tot mai mult de capacitatea noastra care devine imensa de a ne manipula tehnic geneza, fara sa fi devenit mai responsabili moral decat generatiile de dinainte. Marturisindu-mi ignoranta si incertitudinile, stiu totusi un lucru: nu ai voie sa utilizezi, pentru a sustine o teza, argumente care conduc la absurditati, asa cum utilizeaza in apararea unui feminism radical, de exemplu, d-na Mihaela Miroiu si d-na Rodica Cazacu. Cea dintai, intr-un scurt text intitulat Cateva discriminari (Observator cultural, nr. 256), scrie: "Discutia etica de fond se refera la contestarea legitimitatii morale a asumarii maternitatii de catre o femeie varstnica. Nu am asistat la nici o dezbatere publica in privinta paternitatii in cazul barbatilor varstnici. Exista numerosi, uneori si ilustri barbati care au avut copii dupa saizeci de ani". Dupa care sunt invocate cazurile lui Nicolae Manolescu si Anthony Quinn. Or, situatia acestora nu este deloc echivalenta cu aceea a d-nei Iliescu: barbatii varstnici pot sa aiba copii in urma unor relatii sexuale normale cu femei mai tinere, uneori cu mult mai tinere. Este acest fapt moral? Chiar daca n-ar fi, vorba lui Caragiale: "nu e in chestie". Insa femeile varstnice, precum d-na Iliescu, nu pot deveni mame biologice, ci doar "asuma" maternitatea: au copii prin mijloace tehnice, dintr-un ovul strain fecundat in vitro de spermatozoidul unui barbat complet necunoscut. E acest lucru rau? Nu stiu. Poate ca nu, poate ca da. Ceea ce stiu este doar ca intre barbati si femei persista, in pofida tuturor eforturilor feministelor, cateva deosebiri, minore desigur, dar totusi naturale, care nu pot fi ignorate, fara riscul de a esua in sofisme: printre deosebiri este si faptul ca, in chip firesc, capacitatea reproductiva naturala a barbatilor dureaza mult mai mult decat a femeilor. Presupun ca e vorba despre o nedreptate ontologica si sunt tentat sa cred ca Dumnezeu e sexist. Totusi, a afirma in acest caz, impreuna cu d-na Cazacu (22, nr. 777) ca "varsta biologica nu e singurul criteriu de apreciere a varstei individului… exista si o varsta a spiritului", nu are chiar nici o relevanta, fiindca, din pacate, poate, copiii nu se produc prin incursiunea spiritului, ci fie per viam naturalem, fie, mai recent, depasind in mod artificial interdictiile naturii. Dar d-na Cazacu, care e iritata de ideea sustinuta de unii ca o "femeie de 67 de ani nu are voie sa procreeze", se pare ca ignora faptul ca d-na Iliescu de fapt nu a procreat, ci, vorba d-nei Miroiu, "a asumat maternitatea", obtinand un copil care biologic nu-i apartine. Pe de-alta parte, d-na Miroiu ne avertizeaza sa nu fim prea obsedati de chestiunea responsabilitatii si moralitatii parentale (v. si articolul ei din 22, nr. 777), deoarece am, chipurile, ajunge la eugenism. "Pe aceasta cale, vom ajunge sa negam drepturile mamelor singure, ale persoanelor bolnave, toxicomane, alcoolice, sarace, din alte rase de a avea copii…" Aceasta seamana cu celebrul argument nationalist: daca tu contesti ca un mare scriitor national a mai avut si defecte, inseamna ca si contesti valoarea in ansamblu, adica negi valoarea poporului care l-a nascut, adica lucrezi pentru dusmanii nationali, adica iti vinzi tara. In ambele cazuri exista o limita, aproximativa, dar ferma, pe care ratiunea o indica, limita care, in chestiunea reproducerii umane este aceea dintre natura si artificiu: nu e deloc totuna a opri niste persoane umane sa se reproduca natural cu a opri o "asumare a maternitatii", in fapt un surogat de maternitate, obtinut artificial. Nu-i totuna a interzice un act natural, ceea ce stim bine ca are consecinte tragice, cu a opri efectuarea unui act artificial, act despre ale carui consecinte stim deocamdata foarte putin, dar suspectam multe riscuri. Eugenia se transforma repede in oroare nu numai din motive sociale, dar mai ales fiindca ea contrazice instinctele si tendintele cele mai profunde ale fiintelor omenesti aflate la varsta naturala a reproducerii. Dimpotriva, a blama "cazul Iliescu" nu comporta riscul de eugenie, tocmai pentru ca d-na Iliescu a depasit cu mult varsta naturala a reproducerii. Daca argumentul d-nei Miroiu ar fi valid, probabil ca n-ar trebui sa interzicem nici clonarea, nici proiectarea genetica a viitorului copil, de teama ca, tot interzicand, vom ajunge, din aproape in aproape, sa interzicem reproducerea alcoolicilor, ba chiar a celor care nu voteaza cu partidul la putere. Si cu acelasi tip de argument am putea sa refuzam sa-i mai oprim pe oameni sa comita crime, de teama ca, tot interzicand, am ajunge din aproape in aproape sa le interzicem fie si sa-si mai barfeasca amicii. De fapt, ar trebui macar acum sa incepem sa stam de vorba: cu seriozitate, cu buna credinta, fara insulte (precum cele ale lui C.T. Popescu), dar si fara sofisme ieftine; mai ales cu convingerea ca a incerca sa controlezi cu mijloace tehnice reproducerea umana incepe sa fie un lucru pe cat de delicat, pe atat de teribil.
TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22