Nostalgie dupa KGB

Armand Gosu 31.03.2003

De același autor

Inapoi la KGB

In sfarsit, in Rusia se reformeaza ceva. Nu economia, nici structurile de putere, ci serviciile secrete, de parca totul începe si se termina cu serviciile secrete. La 11 martie, in ceea ce se anunta a fi o banala sedinta de guvern, Vladimir Putin a decretat restructurarea serviciilor secrete. Presedintele Putin a citit lista decretelor pe care tocmai le semnase, prin care trei servicii federale erau desfiintate. Sute de mii de birocrati au intrat in panica. Tocmai atunci generalul Konstantin Totki, directorul Serviciului Federal de Graniceri, se afla in drum spre aeroport, unde urma sa se imbarce pentru Biskek. A aflat de la ziaristi ca Putin i-a desfiintat institutia pe care o conducea. Potrivit decretului, trupele de graniceri intra sub controlul Serviciului Federal de Securitate (FSB – Federalnaia Slujba Bezopasnosti), urmasul KGB.

In decembrie, Serviciul Federal de Graniceri ar fi împlinit 10 ani de la infiintare. O aniversare pe care, de fapt, nimeni n-o dorea. Ofiterii priveau cu nostalgie spre trecutul sovietic in care granicerii formau o directie a temutului KGB. Aveau trei intrari in sediul central al KGB-ului din Lubianka. Erau cekisti (de la CeKa – precursoarea KGB-ului, înfiintata de Lenin în decembrie 1917), oricum o carte de vizita care inspira mai mult respect decat cea de graniceri.

Chiar daca functiona de un deceniu, Serviciul de graniceri a fost privit, în toti acesti ani, ca o simpla filiala a FSB-ului. In 1993, FSB-ul a fost cel care a dorit sa scape de balastul trupelor de graniceri. Dezertarile, ofiterii morti la granita dintre Afganistan si Tadjikistan stricau raportarile FSB-ului. Si, oricum, presedintele Boris Eltin a crezut ca va învinge monstrul KGB împartindu-l în cât mai multe bucati. Însa, ca în filmele cu balauri, din noile institutii, fondate pe structura vechilor directii ale KGB-ului se nasteau alti monstri. Obosit de lupta, Eltin însusi a sfarsit prin a se preda balaurului sef, FSB-ului, desemnându-l pe directorul acestuia, Vladimir Putin, fost ofiter KGB, drept succesor al sau la Kremlin.

Inapoi la KGB

In sfarsit, in Rusia se reformeaza ceva. Nu economia, nici structurile de putere, ci serviciile secrete, de parca totul începe si se termina cu serviciile secrete. La 11 martie, in ceea ce se anunta a fi o banala sedinta de guvern, Vladimir Putin a decretat restructurarea serviciilor secrete. Presedintele Putin a citit lista decretelor pe care tocmai le semnase, prin care trei servicii federale erau desfiintate. Sute de mii de birocrati au intrat in panica. Tocmai atunci generalul Konstantin Totki, directorul Serviciului Federal de Graniceri, se afla in drum spre aeroport, unde urma sa se imbarce pentru Biskek. A aflat de la ziaristi ca Putin i-a desfiintat institutia pe care o conducea. Potrivit decretului, trupele de graniceri intra sub controlul Serviciului Federal de Securitate (FSB – Federalnaia Slujba Bezopasnosti), urmasul KGB. In decembrie, Serviciul Federal de Graniceri ar fi împlinit 10 ani de la infiintare. O aniversare pe care, de fapt, nimeni n-o dorea. Ofiterii priveau cu nostalgie spre trecutul sovietic in care granicerii formau o directie a temutului KGB. Aveau trei intrari in sediul central al KGB-ului din Lubianka. Erau cekisti (de la CeKa – precursoarea KGB-ului, înfiintata de Lenin în decembrie 1917), oricum o carte de vizita care inspira mai mult respect decat cea de graniceri.

Chiar daca functiona de un deceniu, Serviciul de graniceri a fost privit, în toti acesti ani, ca o simpla filiala a FSB-ului. In 1993, FSB-ul a fost cel care a dorit sa scape de balastul trupelor de graniceri. Dezertarile, ofiterii morti la granita dintre Afganistan si Tadjikistan stricau raportarile FSB-ului. Si, oricum, presedintele Boris Eltin a crezut ca va învinge monstrul KGB împartindu-l în cât mai multe bucati. Însa, ca în filmele cu balauri, din noile institutii, fondate pe structura vechilor directii ale KGB-ului se nasteau alti monstri. Obosit de lupta, Eltin însusi a sfarsit prin a se preda balaurului sef, FSB-ului, desemnându-l pe directorul acestuia, Vladimir Putin, fost ofiter KGB, drept succesor al sau la Kremlin.

Dupa alegerile prezidentiale din 2000, rolul principalului serviciu secret, FSB, a fost reconsiderat. Acum, cuvântul de ordine este refacerea unei structuri centralizate de informatii care, spun analistii, politicienii, jurnalistii rusi, seamana teribil de mult cu vechiul KGB.

Readucerea granicerilor sub cupola de la Lubianka era pasul cel mai important în aceasta directie. Printr-o semnatura, FSB-ul a preluat în subordine 200.000 de militari, tehnica motorizata de lupta si aviatia cu un buget total de peste 22 de miliarde de ruble. Pentru comparatie, întregul personal FSB, înainte de 11 martie, numara circa 80.000 de oameni, iar bugetul serviciului de informatii nu depasea (cel putin pe hârtie) 10 miliarde ruble.

Presedintele Putin a desfiintat si Serviciul de informatii si comunicatii guvernamentale, celebrul FAPSI. Înfiintat dupa colapsul URSS pe ruinele directiilor 8 si 16 din KGB, FAPSI a controlat sistemul de comunicatii, operatorii de telefonie mobila, eliberarea licentelor pentru programele de computere, mijloacele de criptare si decriptare, toata informatia electronica, de la conturile bancare si pâna la banale mesaje prin posta electronica. Adevarul este ca FAPSI nu avea concurenta în domeniu.

Este si motivul pentru care conducerea FAPSI a fost multa vreme vânata de FSB. La începutul anului 1996, o ancheta a FSB-ului a adus grave acuzatii de coruptie sefului directiei economico-financiare, V. Monastiretki si chiar directorului general FAPSI, Al. Staravoitov. În cele din urma, cei doi au fost destituiti. Dar FSB n-a putut înghiti atunci FAPSI. Poate si pentru ca Eltin prefera FAPSI - sau cel putin asa lasa impresia - altor structuri de informatii. Un singur exemplu: Eltin a avansat de 18 ori mai multi ofiteri FAPSI la gradul de general, decât în orice alt serviciu secret.

Acum, FAPSI va fi împartit între FSB si Ministerul Apararii. Asa a decis Putin. Cele mai râvnite componente ale fostei structuri informative vor trece la FSB. Ca si cea mai mare parte a celor 38.500 de militari, 15.000 de functionari civili si a bugetului pe 2003, cifrat la 500 de milioane de ruble. Pentru FAPSI a existat un interes special. Explicabil, de vreme ce FAPSI controla “masina” de numarat voturile în alegerile generale si prezidentiale, celebrul sistem “GAS Vâborî “, deservit de specialistii serviciului. Controlul rezultatelor alegerilor trece acum în mâinile FSB-ului, motiv de îngrijorare pentru unii oameni politici si organizatii civice de la Moscova. FSB-ul preia si institutele de analiza politica, centrele de cercetare stiintifica ca si institutiile de învatamânt superior ale FAPSI. Pentru ultimul director FAPSI, Vladimir Matiuhin, s-a înfiintat un Comitet de Stat pentru comenzi de înzestrare a armatei si un post de prim-adjunct al ministrului Apararii. FSB mai are putin pâna sa refaca vechiul Comitet al Securitatii Statului. Doar doua din fostele directii ale KGB-ului, spionajul (actualul SVR – Slujba Vnesnei Razvetki, fosta Directie 1 a KGB) si paza demnitarilor (actualul FSO - Federalnaia Slujba Ohranî, fosta Directie a 9-a) îsi pastreaza independenta. 11 martie ar putea fi serbata în viitor de cekisti ca ziua renasterii KGB-ului.

Impozitele - un soi de droguri

Desfiintarea Garzii Financiare este cea mai stranie decizie luata de presedintele Putin. Argumentul invocat de purtatorul de cuvânt al Kremlinului, potrivit caruia, prin desfiintarea Garzii, se evita dublarea atributiilor Ministerului de Interne, n-are nici un fundament. În primul rând, Garda Financiara a reusit performanta de a creste considerabil încasarile la buget.

Are sute de procese împotriva unor mari companii pe care le acuza de evaziune fiscala. Unii analisti interpreteaza desfiintarea Garzii Financiare ca un cadou facut oligarhilor. În al doilea rând, militia economica - si copiii de gradinita din Rusia stiu - este printre cele mai corupte institutii.

Garda Financiara a urmat în cei 11 ani fara o saptamâna cât a functionat, un traseu sinuos. A fost înfiintata de un general din KGB, Serghei Almazov, fiind gândita initial ca un instrument de lupta împotriva criminalitatii economice. A executat operatiuni spectaculoase, poate prea spectaculoase chiar.

Imaginile unor militari cu cagule pe fata si automate în mâini care dadeau buzna în sediile bancilor erau difuzate des de televiziunile moscovite. În 1998, generalul Almazov a intrat în conflict cu unii membri ai camarilei de la Kremlin. În februarie 1999, el a fost demis si înlocuit cu Veaceslav Soltaganov, care provenea din Ministerul de Interne. Ultimul director, Mihail Fradkov, în ciuda experientei de aparatcik, dobândita ca ministru al Comertului Exterior în guvernele Cernomirdin si Stepasin, n-a izbutit sa salveze institutia de la desfiintare. E greu de spus care sunt ratiunile care au stat la baza deciziei lui Putin. Cert este doar faptul ca o parte din cei 50.000 de functionari ai Garzii Financiare, cladirile, casele de odihna, parcul auto vor trece în custodia nou înfiintatului Comitet de Stat de lupta împotriva drogurilor. La conducerea institutiei a fost numit generalul Viktor Cerkesov, fost ofiter KGB-FSB, un apropiat al lui Vladimir Putin, celebru în epoca sovietica pentru brutalitatea cu care-i batea pe detinutii politici.

Comitetul antidrog va fi o institutie subordonata direct presedintelui, ce preia atributiile Directiei Narcotice din Ministerul de Interne si pe cei 7.000 de oameni care lucreaza acolo. Supercomitetul antidrog condus de Cerkesov va avea 40.000 de angajati. Majoritatea o vor constitui cei de la Garda Financiara abia desfiintata. Comitetul antidrog ar putea fi doar o trambulina pentru Cerkesov, ale carui ambitii merg mult mai departe.

Fotoliul lui Cerkesov de reprezentant al presedintelui în Regiunea Nord-Vest, cu sediul la Petersburg, a fost ocupat de Valentina Matvienko, prim-viceprim-ministru în guvernul Kasianov. Fosta functionara a Komsomolului, Matvienko joaca rolul de berbece cu care Putin vrea sa cucereasca orasul sau natal, Petersburgul. Pâna la alegeri ar fi destul timp pentru a creste popularitatea d-nei Matvienko. Mai ales ca Petersburgul urmeaza sa serbeze 300 de ani de la fondare, iar figura centrala a ceremoniilor ar putea fi chiar viitoarea candidata la postul de guvernator al orasului.

Restructurarea serviciilor speciale a fost cea mai importanta actiune a presedintelui Putin de pâna acum. Kremlinul a renuntat la sistemul de echilibru din epoca sovietica între KGB-Aparare-Interne, iar urmasul KGB-ului, FSB-ul, a devenit o superstructura care detine suprematia. De la 80.000 de oameni, FSB-ul numara acum circa 330.000 (în 1990, în KGB lucrau 500.000). Ministerul de Interne câstiga controlul asupra infractiunilor economico-financiare prin desfiintarea Garzii Financiare, dar pierde Directia Narcotice.

Ministerul Apararii pierde controlul asupra înzestrarii armatei prin înfiintarea noului comitet de stat condus de generalul Matiuhin. Armata, prin ministrul Serghei Ivanov si Matiuhin, Internele prin Boris Grizlov si Cerkesov sunt conduse de oameni loiali lui Putin, care au trecut si ei, ca si presedintele lor, prin KGB.

Dupa alegerile prezidentiale din 2000, rolul principalului serviciu secret, FSB, a fost reconsiderat. Acum, cuvântul de ordine este refacerea unei structuri centralizate de informatii care, spun analistii, politicienii, jurnalistii rusi, seamana teribil de mult cu vechiul KGB.

Readucerea granicerilor sub cupola de la Lubianka era pasul cel mai important în aceasta directie. Printr-o semnatura, FSB-ul a preluat în subordine 200.000 de militari, tehnica motorizata de lupta si aviatia cu un buget total de peste 22 de miliarde de ruble. Pentru comparatie, întregul personal FSB, înainte de 11 martie, numara circa 80.000 de oameni, iar bugetul serviciului de informatii nu depasea (cel putin pe hârtie) 10 miliarde ruble.

Presedintele Putin a desfiintat si Serviciul de informatii si comunicatii guvernamentale, celebrul FAPSI. Înfiintat dupa colapsul URSS pe ruinele directiilor 8 si 16 din KGB, FAPSI a controlat sistemul de comunicatii, operatorii de telefonie mobila, eliberarea licentelor pentru programele de computere, mijloacele de criptare si decriptare, toata informatia electronica, de la conturile bancare si pâna la banale mesaje prin posta electronica. Adevarul este ca FAPSI nu avea concurenta în domeniu.

Este si motivul pentru care conducerea FAPSI a fost multa vreme vânata de FSB. La începutul anului 1996, o ancheta a FSB-ului a adus grave acuzatii de coruptie sefului directiei economico-financiare, V. Monastiretki si chiar directorului general FAPSI, Al. Staravoitov. În cele din urma, cei doi au fost destituiti. Dar FSB n-a putut înghiti atunci FAPSI. Poate si pentru ca Eltin prefera FAPSI - sau cel putin asa lasa impresia - altor structuri de informatii. Un singur exemplu: Eltin a avansat de 18 ori mai multi ofiteri FAPSI la gradul de general, decât în orice alt serviciu secret.

Acum, FAPSI va fi împartit între FSB si Ministerul Apararii. Asa a decis Putin. Cele mai râvnite componente ale fostei structuri informative vor trece la FSB. Ca si cea mai mare parte a celor 38.500 de militari, 15.000 de functionari civili si a bugetului pe 2003, cifrat la 500 de milioane de ruble. Pentru FAPSI a existat un interes special. Explicabil, de vreme ce FAPSI controla “masina” de numarat voturile în alegerile generale si prezidentiale, celebrul sistem “GAS Vâborî “, deservit de specialistii serviciului. Controlul rezultatelor alegerilor trece acum în mâinile FSB-ului, motiv de îngrijorare pentru unii oameni politici si organizatii civice de la Moscova. FSB-ul preia si institutele de analiza politica, centrele de cercetare stiintifica ca si institutiile de învatamânt superior ale FAPSI. Pentru ultimul director FAPSI, Vladimir Matiuhin, s-a înfiintat un Comitet de Stat pentru comenzi de înzestrare a armatei si un post de prim-adjunct al ministrului Apararii. FSB mai are putin pâna sa refaca vechiul Comitet al Securitatii Statului. Doar doua din fostele directii ale KGB-ului, spionajul (actualul SVR – Slujba Vnesnei Razvetki, fosta Directie 1 a KGB) si paza demnitarilor (actualul FSO - Federalnaia Slujba Ohranî, fosta Directie a 9-a) îsi pastreaza independenta. 11 martie ar putea fi serbata în viitor de cekisti ca ziua renasterii KGB-ului.

Impozitele - un soi de droguri

Desfiintarea Garzii Financiare este cea mai stranie decizie luata de presedintele Putin. Argumentul invocat de purtatorul de cuvânt al Kremlinului, potrivit caruia, prin desfiintarea Garzii, se evita dublarea atributiilor Ministerului de Interne, n-are nici un fundament. În primul rând, Garda Financiara a reusit performanta de a creste considerabil încasarile la buget.

Are sute de procese împotriva unor mari companii pe care le acuza de evaziune fiscala. Unii analisti interpreteaza desfiintarea Garzii Financiare ca un cadou facut oligarhilor. În al doilea rând, militia economica - si copiii de gradinita din Rusia stiu - este printre cele mai corupte institutii.

Garda Financiara a urmat în cei 11 ani fara o saptamâna cât a functionat, un traseu sinuos. A fost înfiintata de un general din KGB, Serghei Almazov, fiind gândita initial ca un instrument de lupta împotriva criminalitatii economice. A executat operatiuni spectaculoase, poate prea spectaculoase chiar.

Imaginile unor militari cu cagule pe fata si automate în mâini care dadeau buzna în sediile bancilor erau difuzate des de televiziunile moscovite. În 1998, generalul Almazov a intrat în conflict cu unii membri ai camarilei de la Kremlin. În februarie 1999, el a fost demis si înlocuit cu Veaceslav Soltaganov, care provenea din Ministerul de Interne. Ultimul director, Mihail Fradkov, în ciuda experientei de aparatcik, dobândita ca ministru al Comertului Exterior în guvernele Cernomirdin si Stepasin, n-a izbutit sa salveze institutia de la desfiintare. E greu de spus care sunt ratiunile care au stat la baza deciziei lui Putin. Cert este doar faptul ca o parte din cei 50.000 de functionari ai Garzii Financiare, cladirile, casele de odihna, parcul auto vor trece în custodia nou înfiintatului Comitet de Stat de lupta împotriva drogurilor. La conducerea institutiei a fost numit generalul Viktor Cerkesov, fost ofiter KGB-FSB, un apropiat al lui Vladimir Putin, celebru în epoca sovietica pentru brutalitatea cu care-i batea pe detinutii politici.

Comitetul antidrog va fi o institutie subordonata direct presedintelui, ce preia atributiile Directiei Narcotice din Ministerul de Interne si pe cei 7.000 de oameni care lucreaza acolo.

Supercomitetul antidrog condus de Cerkesov va avea 40.000 de angajati. Majoritatea o vor constitui cei de la Garda Financiara abia desfiintata. Comitetul antidrog ar putea fi doar o trambulina pentru Cerkesov, ale carui ambitii merg mult mai departe.

Fotoliul lui Cerkesov de reprezentant al presedintelui în Regiunea Nord-Vest, cu sediul la Petersburg, a fost ocupat de Valentina Matvienko, prim-viceprim-ministru în guvernul Kasianov. Fosta functionara a Komsomolului, Matvienko joaca rolul de berbece cu care Putin vrea sa cucereasca orasul sau natal, Petersburgul. Pâna la alegeri ar fi destul timp pentru a creste popularitatea d-nei Matvienko. Mai ales ca Petersburgul urmeaza sa serbeze 300 de ani de la fondare, iar figura centrala a ceremoniilor ar putea fi chiar viitoarea candidata la postul de guvernator al orasului.

Restructurarea serviciilor speciale a fost cea mai importanta actiune a presedintelui Putin de pâna acum. Kremlinul a renuntat la sistemul de echilibru din epoca sovietica între KGB-Aparare-Interne, iar urmasul KGB-ului, FSB-ul, a devenit o superstructura care detine suprematia. De la 80.000 de oameni, FSB-ul numara acum circa 330.000 (în 1990, în KGB lucrau 500.000). Ministerul de Interne câstiga controlul asupra infractiunilor economico-financiare prin desfiintarea Garzii Financiare, dar pierde Directia Narcotice.

Ministerul Apararii pierde controlul asupra înzestrarii armatei prin înfiintarea noului comitet de stat condus de generalul Matiuhin. Armata, prin ministrul Serghei Ivanov si Matiuhin, Internele prin Boris Grizlov si Cerkesov sunt conduse de oameni loiali lui Putin, care au trecut si ei, ca si presedintele lor, prin KGB.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22