Cele doua Americi

Aurelian Craiutu 13.04.2004

De același autor

Cu aproape sase luni inaintea alegerilor prezidentiale din noiembrie, harta electorala americana ramane la fel de divizata precum in urma cu patru ani. Si in 2004 lupta se pare ca va fi decisa de rezultatul alegerilor in cateva state-cheie, asupra carora se indreapta inca de pe acum atentia celor doi candidati prezidentiali, George W. Bush si John Kerry. Lista acestor state decisive include Ohio, Pennsylvania si Florida, care in urma cu patru ani oferisera spectacolul unei lupte acerbe, decisa in final doar de cateva sute sau mii de voturi ale unor segmente precise de alegatori. Nu intamplator, presedintele Bush a vizitat deja in cateva randuri Ohio si Florida, state pe care este esential sa le castige din nou anul acesta, pentru a-si pastra intacte sansele de a fi reales. La randul sau, candidatul democrat, senatorul Kerry, spera ca recesiunea economica ce a afectat in principal state puternic industrializate precum Missouri, Pennsylvania sau Ohio sa-i determine pe alegatori sa voteze pentru el in noiembrie. Dupa cum tot senatorul John Kerry spera ca sa poata atrage o buna parte din voturile alegatorilor independenti, care la precedentele alegeri votasera cu R. Nader sau se abtinusera de la vot.

Prin urmare, se poate spune ca America ramane si astazi o tara in care nu exista o majoritate electorala clar conturata. Acest lucru poate surprinde pe cei care se asteptau ca razboiul impotriva terorismului declansat de administratia Bush ca raspuns la tragedia din 11 septembrie 2001 sa fi creat pe termen scurt un puternic consens si un sprijin puternic pentru ocupantii de astazi ai Casei Albe. Cum se explica faptul ca o tragedie nationala de proportiile celei de acum trei ani nu a reusit sa modifice in profunzime peisajul electoral al Americii? Se pot schita, cu siguranta, mai multe raspunsuri la aceasta intrebare. In cele ce urmeaza, ma voi concentra insa asupra unei teze pe care am avut ocazia sa o expun pentru prima data intr-un articol publicat in urma cu mai bine de doi ani* si care, in opinia mea, ramane la fel de actuala si in 2004.

Despre ce este vorba? O analiza sumara a distributiei voturilor la alegerile prezidentiale americane de acum patru ani demonstreaza existenta unor diferente substantiale intre acea parte a Americii care a votat pentru George W. Bush (America "rosie", asa cum a fost ea descrisa de jurnalistii de la CNN in seara alegerilor din 2000) si cea care a votat cu vicepresedintele Al Gore (America "albastra"). Din America "rosie" au facut parte statele din sud (Mississippi, Texas, Alabama si Florida), centrul (Oklahoma, Kansas) si vestul muntos al Americii (Colorado, Wyoming, Montana, Utah). America "albastra" a cuprins mai ales statele din Noua Anglie si zona atlantica, cu alte cuvinte coridorul ce leaga Boston de New York si Washington D.C.

Faptul ca exista doua Americi, una "rosie" (dar nu in sensul comunist!) si una "albastra" ar putea parea un truism la prima vedere. Ce e mai firesc, se va spune, decat o America traditionalista si una liberala? Cu toate astea, se vorbeste in general putin despre diferentele mai profunde care despart cele doua lumi, iar pentru multi America ramane tara marilor orase - New York, Chicago sau San Francisco si a zgarie-norilor. Cine vrea, insa, sa inteleaga in profunzime arhitectura politica si culturala a Lumii Noi nu poate ignora aceste diferente. El va descoperi, de pe-o parte, ca exista o America extrem de cosmopolita, ce mananca tofu (soia) si prefera sa frecventeze restaurante exotice, care face jogging si merge cu religiozitate la sala de gimnastica, unde practica intre altele si tai chi sau yoga. O America ce bea numai cafea expresso sau Mocca Latte, prefera medicina alternativa celei clasice si citeste cu interes reviste liberale precum The New Yorker sau The New Republic. Aceasta America voteaza in general pentru liberali (democrati), isi trimite copiii la scoli de elita ca Harvard, Princeton sau Amherst pentru a deveni avocati, doctori sau oameni de afaceri la bursa. Locuitorii acestei lumi au ca destinatii de vacanta preferate Europa sau Asia, aproba stilurile de viata alternative si imbratiseaza fara prea multe rezerve valorile seculare ale modernitatii.

Pe de alta parte, exista si o America provinciala si "profunda", o America traditionala si conservatoare, in care oamenii merg regulat la biserica, se opun homosexualitatii si avortului, traiesc aproape de locurile in care s-au nascut si fac cumparaturi de obicei la magazine uriase de tipul Walmart sau Sam�s Club. Ei mananca fripturi cu cartofi prajiti, beau bere ieftina (Budweiser), asculta muzica country si conduc camionete in loc de masini Honda. Locuitorii acestei Americi profunde nu se prea intereseaza in general de teme precum multiculturalism sau feminism, nu au vizionat vreodata un film de Woody Allen si isi trimit copiii la scoli regionale. Pentru ei, Europa este o destinatie exotica, careia ii prefera de obicei destinatii mai mondene de tipul marilor parcuri de distractii din Florida sau California.

Cei care viziteaza Lumea Noua pentru o perioada de timp nu sunt adesea constienti de diferentele dintre cele doua Americi. Pentru ei, America este in general tara zgarie-norilor si a bursei de pe Wall Street, America agitata a marilor autostrazi cu opt benzi care duc zilnic la serviciu milioane de oameni. Cealalta fata a Americii, fata profunda si traditionalista in care viteza nu mai joaca un rol atat de important si din care zgarie-norii lipsesc cu desavarsire, aceasta America ramane un teritoriu necunoscut si relativ neinteresant pentru multi. Ceea ce poate fi scuzabil in cazul unui turist aflat in cautare de peisaje si amintiri memorabile pe banda rulanta devine insa impardonabil in cazul celor care, asezati pe pamantul generos si divers al Americii, ignora cu buna stiinta diversitatea ei funciara. Aceste spirite arogante nu se sfiesc bunaoara sa considere centrul Americii drept un tinut peste care oamenii "inteligenti" nu trebuie decat sa zboare pentru a ajunge de pe o coasta pe alta a Americii. Aceasta atitudine cinica si aroganta e greu de acceptat, cu atat mai mult cu cat America profunda ramane in esenta ei o lume extrem de diversa - ce diferente mari exista, de exemplu, intre statele din sudul Americii si cele din mijlocul Americii sau din zona Muntilor Stancosi! - care nu poate fi prinsa intr-o singura ecuatie sau teorie.

Aceste doua Americi se vor intalni din nou la urnele de vot in luna noiembrie. Este limpede astazi ca senatorul Kerry nu va putea triumfa daca nu va reusi sa castige pe langa statele de care este sigur (California, New York) si un anumit numar din statele Americii "rosii", care a ramas pana acum relativ indiferenta fata de oferta electorala a Partidului Democrat. In acelasi timp, este clar faptul ca sansele de realegere ale presedintelui Bush depind in mare masura de modul in care va reusi sa convinga alegatorii din unele state-cheie (majoritatea aflate in America "rosie") de relevanta si onestitatea mesajului sau electoral. Neglijata adesea de jurnalisti si uitata de cosmopoliti, America profunda are acum sanse sa revina in forta in actualitate.

 

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22