Recomandările GRECO, Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene pentru România

Modificările aduse legilor justiției, Codului Penal și Codului de Procedură Penală de către coaliția PSD/ALDE, începând din 2017, au făcut în 2018 obiectul analizei a trei organisme europene.

Cristian Campeanu 18.12.2018

De același autor

Modificările aduse legilor justiției, Codului Penal și Codului de Procedură Penală de către coaliția PSD/ALDE, începând din 2017, au făcut în 2018 obiectul analizei a trei organisme europene, Grupul Statelor Împotriva Corupției (GRECO), Comisia de la Veneția și Comisia Europeană, în cadrul MCV. Fiecare dintre acestea a publicat câte un raport – în aprilie, iulie/octombrie și respectiv noiembrie - și fiecare dintre aceste rapoarte conține un set de recomandări adresate autorităților române pentru redresarea situației critice din justiție.

Am sintetizat mai jos recomandările incluse în toate cele trei rapoarte.

Recomandările raportului GRECO privind legile justiției și modificările la Codul Penal și Codul de Procedură Penală

„Două recomandări adresate României nu au fost implementate până în prezent:

îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ: (i) prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică; (ii) prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum şi a agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor şi (iii) prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe;

procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia procurorului general, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent, cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură.“

La acestea, misiunea ad-hoc în România a adăugat următoarele recomandări suplimentare:

„I. (i) să se analizeze corespunzător impactul modificărilor asupra viitoarei structuri de personal a instanțelor și parchetelor pentru a fi adoptate măsurile tranzitorii necesare și (ii) regulamentul de aplicare ce urmează a fi adoptat de CSM cu privire la promovarea judecătorilor și procurorilor să reglementeze criterii adecvate, obiective și clare, care să aibă în vedere calificările și meritele reale ale acestora;

II. să fie abandonată crearea noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție;

III. (i) să se asigure că independența parchetului este - în cea mai mare măsură posibilă - garantată prin lege și ii) să se evalueze impactul modificărilor propuse asupra viitoarei independențe operaționale a procurorilor, astfel încât, dacă este necesar, să fie adoptate garanții suplimentare pentru a proteja împotriva intervențiilor;

IV. să se evite crearea de noi surse pentru conflicte de interese și incompatibilități, în special în legătură cu activitățile politice și funcțiile guvernamentale;

V. să se analizeze diferitele modificări care afectează drepturile și obligațiile, precum și răspunderea judecătorilor și procurorilor pentru erori judiciare, astfel încât să se asigure predictibilitatea și claritatea suficiente a regulilor în materie și pentru a evita ca acestea să devină o amenințare la adresa independenței sistemului judiciar“.

GRECO este, de asemenea, preocupat de „obiectivele urmărite de anumite proiecte de amendamente la legea penală (materială și procedurală) și de procesul legislativ inițiat în decembrie în acest sens, deoarece acestea ar putea avea un impact negativ asupra eforturilor țării de combatere a corupției. Aceste modificări propuse dau naștere la îngrijorări serioase atât pe plan intern, cât și printre alte state, pentru potențialul impact negativ asupra asistenței judiciare reciproce și asupra capacității sistemului de justiție penală de a aborda forme grave de criminalitate, inclusiv infracțiuni legate de corupție“.

De exemplu, s-a subliniat faptul că „autorii intenționează să restricționeze excesiv condițiile de aplicare a tehnicilor de investigație sub acoperire și utilizarea probelor colectate prin intermediul acestora (de exemplu, suspecții ar trebui să fie informați încă de la început despre astfel de măsuri, ei ar avea posibilitatea de a participa la audierile tuturor martorilor și presupuselor lor victime etc.). Senatul a înregistrat trei proiecte de legi în data de 21 decembrie 2017; acestea conțin amendamente la Codul Penal (CP), dar și la Codul de Procedură Penală (CPP). Lăsând deoparte întrebările referitoare la articularea și eventuala suprapunere cu activitatea în desfășurare a comisiei speciale, aceste amendamente - dacă ar fi adoptate - ar contrazice în mod clar unele dintre angajamentele internaționale ale României, inclusiv în ceea ce privește Convenția Penală privind Corupția a Consiliului Europei. GET (misiunea ad-hoc, n.n.) a constatat, de asemenea, că există o altă încercare de modificare a infracțiunii de abuz în serviciu, astfel încât să se dezincrimineze complet toate faptele comise în legătură cu un prejudiciu de până la 200.000 de euro (într-o țară în care salariile medii lunare sunt între 600 - 800 de euro). (...)

Creșterea paralelă a arsenalului represiv cu privire la faptele comise în contextul activității unui judecător sau procuror apare în contrast evident atunci când se face referire la propunerile legislative care vizează consolidarea infracțiunilor specifice sistemului judiciar. De exemplu, o nouă infracțiune de «abuz de putere al organelor judiciare» ar fi creată cu pedepse cu închisoare de până la șapte ani. Nu numai că acest lucru transmite un mesaj greșit despre prioritățile actuale ale României, dar ar putea avea un efect excesiv de intimidant asupra activității judecătorilor și procurorilor“. GRECO subliniază, de asemenea, că „România ar trebui să se abțină de la adoptarea unor amendamente la legislația penală care să contravină angajamentelor sale internaționale și să-i submineze capacitățile interne în materia luptei împotriva corupției“.

Recomandările Comisiei de la Veneția din octombrie 2018

Să reevalueze sistemul pentru numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituție, având în vedere să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor, precum al președintelui și al CSM, pentru a echilibra influența Ministerului Justiției;

Să elimine restricțiile privind libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor;

Să suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraților precizând explicit că, în absența relei credințe și/sau gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru o soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță;

Să amendeze mecanismul pentru acțiunea în regres, astfel încât să asigure că fiecare acțiune în regres are loc doar o dată și doar dacă răspunderea magistraților a fost stabilită printr-o procedură disciplinară;

Să reevalueze propunerea privind înființarea unei secții speciale pentru investigarea faptelor comise de judecători și procurori; apelarea la procurori specializați, împreună cu prevederi procedurale eficiente, pare a fi o alternativă potrivită în această privință;

Să reexamineze, având în vedere o clarificare mai detaliată, temeiurile pentru revocarea membrilor CSM; să scoată posibilitatea revocării membrilor CSM aleși printr-un vot de neîncredere al adunării generale a curților sau procuraturilor (inclusiv prin intermediul petiției);

Să renunțe definitiv la schema de pensionare anticipată, dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului; (...)

Să identifice moduri de consolidare a mecanismelor de supraveghere a serviciilor de informații.“

Recomandările suplimentare ale raportului MCV

Raportul MCV din ianuarie 2017 conținea 12 recomandări care, dacă ar fi fost urmate, ar fi avut drept efect ridicarea Mecanismului. În schimb, în noiembrie 2018, Comisia Europeană a adăugat opt recomandări suplimentare:

Legile justiției

Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgențe subsecvente.

Revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO.“

Numiri/revocări în cadrul sistemului judiciar

Suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt.

Relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al DNA cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție.

Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare.

Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu Recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017.“

Codul Penal și Codul de Procedură Penală

Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală.

Redeschiderea procesului de revizuire a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția“.

În final, Comisia Europeană reamintește autorităților române că: „Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a repune procesul de reformă pe calea cea bună și pentru a reintra pe traiectoria încheierii MCV“.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22