De același autor
Ursula von der Leyen a înăsprit retorica la adresa Chinei și Rusiei, dar și pe cea la adresa unor state membre cu care UE se luptă de ani buni să le convingă să respecte statul de drept. La preluarea mandatului, în urmă cu mai puțin de un an, Ursula von der Leyen promitea o comisie geopolitică. De atunci, au existat evenimente politice majore care au forțat executivul european să reacționeze. Reacțiile au fost însă atât lente, cât și insuficiente. Statu-quo-ul și toleranța Europei față de niște puteri autocratice precum Rusia, China și Turcia nu mai pot fi păstrate, a fost mesajul transmis printre rânduri de nemțoaică.
Dincolo de retorică, Ursula von der Leyen a propus Europei câteva măsuri concrete. Unele merg chiar până la mecanismele de bază ale Uniunii, precum eliminarea sistemului de vetouri naționale, care „țin politica externă europeană ostatică, o amână sau blochează poziții mai ferme ale Uniunii”. UE trebuie să confrunte state care comit abuzuri pe drepturile omului, că e vorba de Hong Kong, de uiguri sau de otrăvirea unor opozanți în Rusia. Drept pentru care, mai corect și mai în pas cu vremurile ar fi votul prin majoritate calificată, într-o primă instanță măcar pe drepturile omului și pe sancționarea vinovaților, a explicat șefa Comisiei. Greu de apreciat cât va rămâne din această afirmație: fiecare stat membru are propriile interese în raport cu puteri care încalcă sistematic aceste drepturi, ca Rusia ori China. Inclusiv Germania și partidul de guvernare al Angelei Merkel (din care provine și Ursula von der Leyen) nu reușesc, de pildă, să se decidă cum vor penaliza Kremlinul în dosarul otrăvirii opozantului Alexei Navalnîi. A început, ce-i drept, o dezbatere națională pe tema renunțării la conducta ruso-germană Nord Stream II, dar chestiunea e departe de a fi tranșată. Ar fi într-adevăr un semnal puternic transmis Kremlinului, dar și un argument solid pentru o hotărâre de care Europa vorbește de mai bine de 10 ani – reducerea dependenței de hidrocarburile rusești. Și totuși, Berlinul ezită și el când sunt în joc interesele sale naționale.
De vreme ce Rusia refuză să-și schimbe comportamentul, Europa trebuie să și-l schimbe pe al ei în raport cu Rusia, a lăsat de înțeles Ursula von der Leyen. Otrăvirea lui Navalnîi nu este un incident singular, există un tipar al Kremlinului, același pe care l-a aplicat și în Georgia, și în Ucraina: eliminarea sistematică a oponenților democratici din Rusia și din regiune, a subliniat șefa CE. În același discurs, Ursula von der Leyen a avertizat și că o încercare de apropiere a Europei față de Rusia nu va schimba acest tipar și că „nicio conductă nu va schimba asta”. Este un mesaj criptic adresat Kremlinului, posibil o pregătire a terenului pentru renunțarea la Nord Stream II. În același timp, e un discurs radical diferit față de cel al fostului lider al executivului UE, Jean-Claude Juncker, care s-a ferit tot timpul să acuze direct Moscova.
Nu este singurul aspect care se va schimba în relația cu Moscova. Șefa Comisiei a promis că oficialii de la Bruxelles lucrează la un proiect de tipul legii Magnițki din SUA – după numele avocatului rus Serghei Magnițki, mort la 37 de ani într-o închisoare din Moscova, după ce a dezvăluit o schemă masivă de evaziune fiscală folosită de oficialii ruși. Mai exact, e vorba de un cadru legal pentru sancțiuni ce îi vizează pe cei care încalcă drepturile omului peste hotare. În acest fel, Bruxelles-ul va reacționa mai rapid – va putea îngheța bunuri și conturi bancare, va putea interzice celor responsabili de încălcarea drepturilor omului intrarea pe teritoriul său. E nevoie ca UE să-și completeze trusa de unelte, având în vedere dificultățile recente de a pedepsi regimuri precum cel din Belarus, Turcia, China ori Rusia, a mai spus ea. Este și o aluzie pentru președintele francez, care pledează pentru legături mai strânse cu Rusia.
De la abuzatorii de dincolo de granițe la cei de-acasă
Ce se întâmplă însă cu cei care încalcă drepturile omului și domnia legii, chiar acasă, în interiorul Uniunii, precum Polonia și Ungaria? Fără a numi clar Polonia, președinta Comisiei a criticat partidul de guvernământ de la Varșovia și a explicat că „zonele libere de minorități sexuale” (zone libere de ideologia homosexuală instaurate de câțiva edili polonezi în orașele lor) sunt, în fapt, „zone libere de umanitate care nu au ce căuta în Uniunea Europeană”. „A fi tu însuți nu este o ideologie. Este identitatea ta”, a spus der Leyen, aplaudată la scenă deschisă în Parlamentul European.
Comisia este angajată de ani buni într-o luptă legală cu Varșovia pe tema statului de drept. O luptă care nu pare în niciun fel că s-ar apropia de sfârșit, mai ales că ultraconservatorii din PiS mai au de guvernat cel puțin trei ani. Din contră, sunt toate semnele că tensiunile se vor amplifica în viitorul imediat. Iar Uniunea are în continuare prea puține instrumente la îndemână pentru a disciplina „democrațiile iliberale” de tipul Poloniei ori Ungariei. Comisia Europeană a încercat în repetate rânduri să lege acordarea banilor europeni de respectarea statului de drept, însă liderii europeni nu s-au înțeles nici la summitul din iulie asupra acestui aspect, așa că problema rămâne în suspensie pe mai departe.
Cu toate acestea, der Leyen a semnalat că nu se va sfii să condiționeze fondurile europene de respectarea statului de drept. Ca să evite totuși să pară că trece peste capul șefilor de stat și de guvern, a pus accentul pe măsuri anticorupție (ca urmare a scandalurilor privind folosirea banilor europeni în Ungaria și Cehia). Nu a menționat penalizări sau blocarea banilor când vine vorba de încălcarea normelor democratice ori a valorilor europene. Pe lângă amenințările implicite, Comisia a găsit și o altă soluție pentru a penaliza derapajele Poloniei în privința drepturilor LGBT. A respins cererile de granturi europene (prin programul Town Twinning), venite din partea a șase orașe poloneze care s-au declarat „zone libere de LGBT”. Motivația CE a fost că acele șase solicitări nu îndeplinesc standardele de „acces egal pentru cetățeni și non-discriminare”.
Nu în ultimul rând, Ursula von der Leyen a promis că va extinde lista de delicte pe plan european pentru a cuprinde toate formele de ofense legate de rasă, religie, gen sau orientare sexuală. Pe aceeași linie, va numi un coordonator antirasism la nivelul Comisiei Europene care să urmărească îndeaproape ce se întâmplă în statele membre. //
PE cere și el măsuri de protejare a drepturilor omului
La o zi după discursul privind starea Uniunii, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care critică starea democrației din Polonia. Rezoluția cere guvernelor UE să acționeze decisiv pe procedurile ce decurg din articolul 7 al tratatului (suspendarea dreptului de vot) – o solicitare fără sorți de izbândă, de vreme ce Ungaria a anunțat clar că se va opune. Textul cere și ca înțelesul articolului 7 să fie extins, în așa fel încât să cuprindă nu numai statul de drept, ci și alte valori de bază ale UE, în special democrația și respectul pentru drepturile omului. În replică, ministrul polonez al justiției a acuzat Comisia și Parlamentul European că vor să terfelească democrația poloneză prin poprirea unor sume enorme din banii europeni, ceea ce nu ar fi, în opinia oficialului, decât un „șantaj pentru a forța Polonia să introducă schimbări în viața socială, culturală și educațională a polonezilor”.
