CNSAS: "Boala lunga, moarte sigura"

Cand, cine, cat, unde?

Scurt istoric
In 1994, Constantin Ticu Dumitrescu redacteaza un proiect de lege privitor la accesul la dosarele Securitatii. Proiectul intra in dezbaterea parlamentului abia in 1997, Legea 187 e adoptata in decembrie 1999, iar in martie anul urmator se infiinteaza Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), condus de un Colegiu compus din 11 membri numiti de Parlamentul Romaniei pentru un mandat de 6 ani. Textul legii cuprinde o serie de modificari fata de varianta initiala: introducerea sintagmei de Securitate ca �politie politica�, renuntarea la preluarea arhivelor fostei Securitati cu tot cu cladire si logistica, numirea Colegiului CNSAS pe criterii politice.
In 2002, un prim scandal paralizeaza activitatea institutiei timp de 7 luni: disputa in jurul publicarii listelor de agenti ai Securitatii ii determina pe patru dintre membrii Colegiului sa nu mai participe la sedinte, drept pentru care nu se mai reuneste cvorumul si nu se pot lua decizii. Gheorghe Onisoru si Constantin Buchet se intorc la sedinte in mai 2003, iar Florin Chiritescu si Aurel Pricu abia in 2004, dupa 2 ani de absenta.
Urmatoarea criza are loc in octombrie 2004, cu ocazia votului in Colegiu asupra calitatii de colaborator al Securitatii a senatorului Corneliu Vadim Tudor. Andrei Plesu, Mircea Dinescu, H.-R. Patapievici si Claudiu Secasiu voteaza ca C.V. Tudor a facut politie politica, iar Gheorghe Onisoru (propus de PNL), Constantin Buchet (PRM), Viorel Nicolescu (PNTCD) si Ladislau Csendes (UDMR) voteaza impotriva. Presedintele Onisoru isi foloseste pentru prima data dreptul de a avea doua voturi, decizia finala a Colegiului fiind deci favorabila lui C.V. Tudor. Drept urmare, Andrei Plesu si H.-R. Patapievici isi vor da demisia.
In decembrie 2005, perioada de 6 ani de activitate a CNSAS ia sfarsit, iar parlamentul va trebui sa hotarasca daca ii va prelungi activitatea sau va crea o alta institutie care se va ocupa de studierea arhivelor Securitatii.

CNSAS vs. SRI
In mai 2005, Serviciul Roman de Informatii incepe livrarea arhivei fostei Securitati la depozitele CNSAS din Popesti-Leordeni: in total 12 km liniari de dosare, aproximativ doua treimi din totalul arhivei detinute de SRI, restul reprezentand documente de siguranta nationala. Selectia acestora a fost realizata de SRI, cel mai probabil conform criteriilor din evidentele Securitatii, pentru ca parcurgerea a peste 12 km liniari de dosare ar fi fost imposibila din 2001, cand CSAT a hotarat ca arhivele trebuie predate, pana in mai 2005. �Criteriile din acele evidente sunt vetuste, siguranta nationala de astazi a Romaniei este alta decat cea din timpul lui Dej sau Ceausescu, ca atare mi se pare cu totul si cu totul exagerata cifra ca o treime din dosarele Securitatii sa constituie amenintari la siguranta nationala a statului�, spune Claudiu Secasiu, membru al Colegiului CNSAS. Arhivele fostei Securitati nu au fost predate cu instrumentele de evidenta si cartoteca, astfel folosirea chiar si a dosarelor care nu afecteaza siguranta nationala este foarte ingreunata.

Criza de personal
Schema posturilor CNSAS cuprinde un total de 208 persoane, inclusiv cei 11 membri ai Colegiului. 22 de posturi ramase vacante sunt blocate de hotararea de guvern prin care s-au oprit angajarile in sistemul functionarilor publici.

Colegiul
Membrii Colegiului CNSAS sunt Gheorghe Onisoru (presedinte), Viorel Mircea Nicolescu (vicepresedinte), Ladislau Antoniu Csendes (secretar), Florian Chiritescu, Mircea Dinescu, Constantin Buchet, Aurel Pricu, Claudiu-Octavian Secasiu, Dan Lazea si Laurentiu Tanase. Mandatul lui Horia-Roman Patapievici nu a fost inca ocupat.

�O picatura in bugetul Romaniei�
Bugetul CNSAS pe anul 2005 a fost de 90 de miliarde de lei vechi. In 2006 va creste la 105-115 miliarde.

Adresa
Strada Dragoslavele nr. 2-4, sector 1, Bucuresti
Tel.: 319.09.35, 319.09.36
Fax: 319.09.32, 319.09.56.
Web: www.cnsas.ro
E-mail: officeAcnsas.ro

GHEORGHE ONISORU, presedintele Colegiului CNSAS
O suspiciune exista

Ce este nou in functionarea CNSAS?
Diferenta in anul 2005 este legata de faptul ca avem in sfarsit o arhiva proprie, cea de la Popesti-Leordeni, unde se desfasoara cel mai amplu proces de preluare a arhivei unui fost serviciu secret din Europa de Est de dupa caderea comunismului, in mod organizat, pe baza de proces verbal. Pana astazi, 28 septembrie, s-au predat 7.819 m liniari de dosare, fata de 800 de metri, cat am luat in 4 ani.
Se va continua procesul de predare-primire fila cu fila?
Este o propunere pe care am facut-o deja SRI si este agreata, anume de a renunta la predarea fila cu fila, asa cum preciza protocolul nostru de colaborare. Propunerea mea a fost de a se prelua la dosar, ceea ce ar insemna o preluare instantanee. Tot ce este la Popesti-Leordeni va trece direct in gestiunea CNSAS si va disparea acel dublu sigiliu pe care-l are momentan SRI. In afara de aceasta, vom solicita copiile dupa microfilmele dosarelor si instrumentele de evidenta.
E sigur ca le veti obtine?
Eu cred ca vom obtine instrumentele de evidenta. Deja, in momentul de fata, exista o evidenta electronica. La Popesti-Leordeni, in cei 8 km de arhiva, daca sunt interesat de un anumit dosar pot sa-l scot imediat. Urmeaza sa prezint aceasta chestiune a predarii la dosar si presedintelui Traian Basescu. Dupa aceasta va trebui, intr-un termen foarte scurt, sa pregatim un nou protocol de colaborare intre SRI si CNSAS.
De ce s-a stipulat in primul protocol varianta preluarii fila cu fila?
A fost varianta agreata in ianuarie 2001, cand CNSAS s-a mutat din cele doua camere de la parlament in sediul de pe Dragoslavele, unde ne-am amenajat la subsol un sediu propriu de arhiva. In urma discutiilor de atunci, s-a convenit sa se mearga pe aceasta varianta: o echipa de-a noastra sa mearga la ei si sa numeroteze zilnic cate o Dacie papuc de documente.
Credeti ca CNSAS va obtine arhivele complete ale Securitatii? E sigur ca nu o sa fie arhive �periate�?
CNSAS va detine tot ce inseamna document care intra pe Legea 187. Nu va intra in posesia documentelor care privesc siguranta nationala decat daca legea va fi amendata. Tot ce inseamna siguranta nationala ramane la SRI, dar dosarele urmeaza sa fie discutate in comisie mixta SRI-CNSAS.
In legatura cu �periajul�, exista intr-adevar senzatia ca multe dintre dosare sunt incomplete. Dar acest lucru poate sa tina si de maniera in care aceste dosare au fost inchise inainte de 1989 sau in momentul Revolutiei. Atunci a fost o perioada de 2-3 luni de ceata, in care s-au distrus foarte multe documente. E o situatie pe care si SRI, si CNSAS au mostenit-o. Noi punem la dispozitia cetatenilor dosarele exact asa cum exista ele, nu intervenim.
Pe ce criterii se poate obtine o acreditare? Se vorbea despre o modificare a regulamentului in legatura cu acest aspect.
Este o discutie la nivelul Colegiului in legatura cu modificarea fluxului de acreditare, in sensul ca acesta sa devina mai riguros, nu neaparat a regulamentului. Legea vorbeste foarte clar despre cercetatori cu calificare academica, adica cu studii superioare.
Potrivit Legii 247, CNSAS trebuie sa verifice daca magistratii au colaborat cu Securitatea. S-au facut pana acum verificari in cazurile magistratilor deja numiti?
Noi suntem gata sa aplicam aceasta lege. Termenul din lege este 25 septembrie, e deja depasit, e absolut nerealist, pentru ca numai discutia cu detinatorii de arhive poate sa dureze o luna-doua-trei. Rezolvarea problemei, asa cum o vedem noi, este ca toti magistratii care intra sub incidenta legii sa dea acele declaratii pe proprie raspundere, care raman la minister, noi sa verificam si, pe masura ce vom avea rezultatele, sa le comunicam conducerii ministerului. In Legea 247 se vorbeste doar de colaborarea cu Securitatea, nu de colaborarea cu Securitatea ca politie politica, ce am facut noi pana acum. Este un termen nou si va trebui sa cadem de acord asupra unor proceduri, norme metodologice foarte clare, pentru ca legea nu stipuleaza ce inseamna doar colaborare cu Securitatea.
S-a vorbit si despre modificarea Legii 187. Mai e de actualitate?
In legatura cu modificarile aduse la Legea 187, se aplica proverbul romanesc �Boala lunga, moarte sigura�. Se pare ca nu se va mai face nici un fel de modificare, desi anumite modificari s-ar impune.
Cate deconspirari propriu-zise s-au facut pana in prezent?
S-au facut. Ce e important la deconspirari e faptul ca numarul acestora a crescut in progresie geometrica. La inceput ne-a fost foarte greu sa facem deconspirari, pentru ca informatorii apar cu nume de cod. Insa, pe masura ce arhiva a inceput sa se adune la noi, au inceput sa apara conexiuni si, practic, acum exista pe ordinea de zi a Colegiului cam la fiecare sedinta un punct care priveste deconspirarile. Din nefericire, nu sunt facute atatea deconspirari cate cereri avem, sunt persoane care asteapta de 4-5 ani de zile, pentru ca legea ne obliga sa deconspiram pe cineva in cazul in care acest lucru poate fi facut cu certitudine. Noi incercam sa lucram, sa scoatem din context, dar e o munca de migala, ca o operatie chirurgicala, si lucrurile inainteaza destul de greu. Nu am avut sansa pe care au avut-o colegii nostri din Germania, care au gasit si cartoteca cu numele informatorilor, si corespondenta lor reala. Noi practic suntem cei care trebuie sa facem acest lucru acum.
Ce s-a intamplat cu cartoteca?
Cartoteca, sau Indexul Manual de Regasire (IMR), se afla la SRI in acest moment si pe baza lui se verifica dosarele. E sistemul de evidenta la care am avut si noi acces pana acum, in cadrul comisiilor mixte, pentru a verifica daca o persoana are sau nu are dosar. Probabil ca, in faza finala, aceasta cartoteca va trebui sa vina spre noi. Probabil ca din ea vor trebui extrase fisele care privesc siguranta nationala.
Ce inseamna, de fapt, documente de �siguranta nationala�?
Din ceea ce am vazut noi, sunt dosare care privesc, de exemplu, actiuni de contraspionaj economic, cetateni straini infiltrati, cetateni romani infiltrati pe langa cetateni straini, chestiuni care tin de informatori care au fost infiltrati pe langa miscari extremiste.
Aceasta �siguranta nationala� nu poate fi folosita acolo unde nu se doreste dezvaluirea unor informatii?
In comisiile mixte, la care participa doi reprezentanti ai SRI si doi membri ai Colegiului, se discuta cu dosarele pe masa. Nu intotdeauna tot ce a propus SRI a fost de siguranta nationala. Au fost discutii pe argumente si sunt cazuri in care am reusit sa-i convingem pe cei din comisia mixta ca dosarele nu sunt de siguranta nationala. Fara indoiala ca o suspiciune exista si va exista intotdeauna, pentru ca vorbim de dosarele Securitatii.
Ati afirmat ca deciziile Colegiului privind persoanele care au facut politie politica sunt certe. Care e situatia pentru raspunsurile negative, despre persoane care nu au colaborat cu Securitatea? Sunt la fel de certe?
Noi putem fi foarte siguri de cei care au facut politie politica, avem probe. Dar legea ne obliga sa dam adeverinte in alb si negru. Atata timp cat la o persoana am raspunsuri negative, in sensul ca nu are dosar, si de la SRI, si de la SIE, si de la MApN, si nu am nici o proba nici la mine, chit ca nu am inima deschisa in acest sens, trebuie aplicat principiul nevinovatiei si i se da aceasta adeverinta. Daca peste un an de zile apare un dosar sau apar documente, nu te opreste nimeni sa revii asupra acestei decizii. Noi la alegerile parlamentare verificam in jur de 4.000 de persoane in 2 luni si jumatate. Daca am merge pe ideea aceasta, ar ramane o suspiciune ca sunt vreo 5 informatori si pe diferenta de 3.995 nu ma pot pronunta. Nu e foarte corect, chit ca exista aceasta suspiciune si poate sa ramana. E foarte posibil sa fie persoane care au primit adeverinte de la noi si cine stie ce dosare au avut.
S-a vorbit in ultima vreme ca vreti sa desfiintati Departamentul de Cercetare. E adevarat?
Am facut o propunere de reorganizare, pentru ca ne confruntam cu o criza de personal. Am propus ca Directia de Investigatii sa aiba 3 servicii in loc de doua, prin infiintarea unui Serviciu de Verificari Speciale. In felul acesta, se putea disponibiliza un numar de 10 persoane care ar fi trecut de la Cercetare la Investigatii, iar munca de cercetare urma sa fie trecuta in fisa postului la toti cei 70 de oameni care lucreaza la Investigatii. Impuscam doi iepuri: rezolvam problema de personal si era un numar mai mare de persoane care puteau sa faca si munca de cercetare. Intrucat au existat critici si suspiciuni ca as vrea sa desfiintez Departamentul de Cercetare, ca ar fi vorba de un conflict personal, desi acest departament a fost infiintat la propunerea mea, am renuntat la aceasta propunere. Fara indoiala ca activitatea de cercetare e importanta, dar sunt momente in care trebuie sa ne gandim ca CNSAS a fost facut pentru a asigura accesul la propriul dosar, pentru deconspirarea mijloacelor si metodelor Securitatii.

Arhiva Securitatii, pazita de caini

De pe soseaua Oltenitei faci stanga pe strada Leordeni si mergi inca vreo doi kilometri pe un drum desfundat. Treci de vile si vilute, care de care mai colorate, treci de niste blocuri triste, traversezi un camp inundat de ploi si, vizavi de o statie �facultativa� a RATB, gasesti in fine un gard cu sarma ghimpata, doua steaguri si un portar. Este unul dintre sediile Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat (ANRS), unde sunt gazduiti din primavara reprezentantii a inca trei institutii: CNSAS, SRI si Jandarmeria Romana. Aici se tin deci rezervele statului de zahar, faina si �alte produse de maxima necesitate�, iar in doua hale lungi stau si dosarele fostei Securitati, sau cel putin o parte din ele, atat cat a predat pana acum Serviciul Roman de Informatii. Jandarmii, adusi aici ca sa pazeasca dosarele, nu se arata. De paza stau doar vreo sase caini lenesi, cu numere de identificare pe urechi. Cativa muncitori plimba niste scule de colo-colo. Pe strada trece o caruta trasa de doi magarusi. In rest, liniste si soare.
Halele cu dosare sunt impartite in doua. Prima jumatate se deschide cu cheia celor de la Consiliu: cateva zeci de rafturi metalice pline de cutii bleumarin de carton. Primele trei randuri au si etichete - sunt cei 300 de metri liniari de dosare pe care angajatii CNSAS au reusit sa-i preia, pagina cu pagina, in sase luni. Doua rafturi sunt ocupate si cu pachete de dosare primite de la Ministerul Justitiei. Hala e renovata, are tavan fals si guri de ventilatie, dar ii lipsesc aparatele de dezumidificare: din loc in loc sunt imprastiate cristale roz de silicagel.
Usa dintre cele doua jumatati de hala e incuiata. Un domn de la SRI, imbracat in negru, vine cu cheia. Dincolo de usa sunt tot atatea rafturi pline cu baloturi de dosare mirosind a mucegai si praf. In total, in jur de 7.800 de metri liniari. Pana la sfarsitul anului vor fi 12 km.
In fiecare dimineata cateva baloturi de dosare ajung pe mesele din camarutele de la intrare. Acolo se face inventarul si se incepe numaratoarea fila cu fila, renumerotarea paginilor, stampilarea copertilor si completarea borderourilor. La sfarsit, sereistul da o semnatura. Ni se spune ca in prezent 13 persoane lucreaza la dosare. Doi sunt cei care ne conduc, a treia e secretara. Intr-un birou sunt doua femei echipate cu halate albastre si manusi de cauciuc, alaturi un barbat. In curte se odihneste altul. In total numaram 7 persoane.
Dosarele deja clasate ordonat in cutii sunt la dispozitia Colegiului. Daca cineva are nevoie insa de vreun document din jumatatea cealalta, CNSAS scrie o adresa, SRI o aproba, un om in negru cauta dosarul si il pune la dispozitie. Nimic mai simplu. Sederea dosarelor de Securitate la Popesti-Leordeni nu va dura la nesfarsit. Intr-o zi, CNSAS va inceta sa functioneze si toate dosarele aranjate in cutii bleumarin vor ajunge la Arhivele Statului. Atunci, la Popesti-Leordeni vor ramane doar rezervele de ulei si zahar ale tarii, iar muncitorii vor putea sa leneveasca la soare fara sa se teama ca ar putea fi surprinsi de reporteri.

Opinii

MARIUS OPREA
Onisoru - vinovat pentru criza CNSAS

Din punctul meu de vedere, CNSAS este in criza, in primul rand din cauza modului in care este administrat Colegiul. Ma refer aici la tabara PSD, care a reusit sa-l �recupereze� pe Onisoru si care face in continuare jocurile celor care nu doresc practic deconspirarea Securitatii. Criza consta in modul defectuos in care s-a receptionat arhiva de la SRI, fara nici un fel de inventare, ceea ce duce la imposibilitatea folosirii documentelor intr-o perspectiva apropiata. Daca predarea s-ar fi realizat cu tot cu cartoteca, de la bun inceput, deci daca exista o fermitate in relatiile cu tertii din partea Colegiului, lucrurile ar fi stat altfel.
In ultima vreme, m-a uimit faptul ca d-l Onisoru afirma ca are sprijinul PNL. Or, dupa stiinta mea, sprijinul acesta i-a fost retras in mod explicit la criza precedenta. Daca Onisoru are sprijinul PNL, eu ma gandesc serios daca sa mai raman sau nu in acest partid, atata vreme cat s-ar cautiona activitatea unui om care se face vinovat in prima masura, din punctul meu de vedere, de situatia critica in care se afla CNSAS.
Modul defectuos in care s-a organizat preluarea arhivei fostei Securitati, atata cat a fost data, faptul ca nu se insista pe recuperarea integrala a arhivei si de la ceilalti detinatori - pentru ca arhiva Securitatii este impartita la multe institutii -, astea sunt punctele cele mai grave ale mandatului Onisoru. El se face vinovat nu doar de un management defectuos al institutiei, cat si de faptul ca a facut pe plac acelor tendinte care vor mai degraba obturarea accesului la arhivele Securitatii decat deschiderea acestora. Sa ne amintim un episod absolut dezastruos al mandatului Onisoru, si anume reabilitarea publica a lui Corneliu Vadim Tudor, prin votul dat cu doua maini de presedintele care a uzat atunci de posibilitatea ca votul sau sa valoreze cat doua in situatii de veto. In momentul de fata, reprezentantul UDMR, asa-zisul reprezentant al PNL si reprezentantul PRM voteaza cot la cot cu PSD, ceea ce mi se pare halucinant. Ne putem astepta oricand la reeditarea, in aceste circumstante, a unor episoade precum cel petrecut cu Corneliu Vadim Tudor, de asta-data avand, dupa cum declara Onisoru, chiar girul PNL.

STEJAREL OLARU
Se impune schimbarea legii

Dupa aproximativ 6 ani de existenta, CNSAS nu are in administrare intreaga arhiva a Securitatii, detinuta de SRI, SIE, MApN etc., ceea ce spune foarte mult despre cat de eficienta a fost aceasta institutie, mai exact despre cat de serios a fost blocata de catre serviciile secrete si de alte institutii ale statului, printre care Guvernul Romaniei condus de Adrian Nastase. Din pacate, CNSAS mai are inca de suferit. Eu nu vad nici o solutie, cu exceptia modificarii legii de functionare a CNSAS si implicit a schimbarii celor mai multi membri ai Colegiului. Daca aceste lucruri nu se intampla, in urmatorii 5 ani CNSAS nu va lua arhiva Securitatii.
Nu cred ca dosarele care reprezinta o problema vor fi predate, pentru ca ele sunt un instrument de santaj folosit in continuare de serviciile secrete. Ma refer la dosarele politicienilor de astazi care sunt santajabili. Or, astfel de dosare, asa cum au fost ele lucrate, nu vor ajunge la CNSAS niciodata, sunt convins de asta.
Institutia CNSAS trebuie sa functioneze pe termen nelimitat si sa nu administreze doar arhiva Securitatii, ci sa si aiba un departament serios de cercetare care sa scrie volume, sa prezinte opiniei publice aceasta parte de istorie. Nu trebuie sa existe perioade de limitare a existentei institutiei, cum prevede legea actuala. Deci CNSAS trebuie sa existe in continuare. Eu sunt un sustinator puternic al acestei institutii. Este probabil institutia care mie mi-e cea mai draga la ora actuala din Romania si ma doare cand o critic, dar nu pot sa inchid ochii si sa nu vad ce se intampla acolo.

Pagini realizate de Maria Bercea