De același autor
Conform sondajelor de opinie preelectorale, membrii Uniunii Crestin-Democrate (CDU) impreuna cu partenerii lor traditionali din Uniunea Crestin-Sociala (CSU) sperau sa castige alegerile parlamentare din Germania, in 2005, cu o majoritate confortabila, care sa le permita sa formeze un guvern de centru-dreapta, sa inlature de la putere alianta dintre Partidul Social Democrat (SPD) si Ecologisti si sa impuna reforme politice si economice de austeritate, considerate esentiale pentru revigorarea economiei germane. Surprinzator, blocul CDU-CSU a obtinut numai 35% din voturi. In mare parte, rezultatul modest al crestin-democratilor a fost consecinta performantei modeste a liderului CDU in campania electorala. Angela Merkel a speriat electoratul promitand sa reduca drastic ajutoarele generoase de la guvern si sa majoreze taxele pe valoarea adaugata. Ea a fost surclasata de fostul cancelar SPD Gerhard Schroeder, care a excelat in enuntari populiste si demagogice.
In urma unor negocieri politice intense, incapabili sa rezolve dilema postelectorala prin asociere cu partidele parlamentare mai mici, crestin-democratii au fost obligati sa formeze un guvern de stanga-dreapta in coalitie cu social-democratii. Unii comentatori prezisesera ca, deoarece diferentele ideologice dintre cele doua partide majore sunt profunde, guvernul "marii coalitii" va functiona la un nivel "nesatisfacator" pentru cativa ani, dupa care se va destrama. Se pare ca ei au subestimat dibacia politica a noului cancelar.
Originara din RDG, d-na Merkel a reusit sa se impuna cu abilitate in cadrul unui partid politic important, care avea multi alti pretendenti la functia de lider, si sa devina prima femeie-cancelar a Germaniei. Manevrand inteligent, in ultimele 6 luni, ea a condus guvernul coalitiei in asa fel incat a restabilit optimismul, increderea si vitalitatea societatii germane. Cresterea economica a Germaniei, de 1,2% in 2005, promite sa fie de 1,8% in 2006. Desi modesta, aceasta crestere va fi cea mai ridicata din ultimii 6 ani.
Popularitatea pe plan intern a d-nei cancelar a crescut la peste 80%. In politica externa, a mediat cu abilitate dispute importante din cadrul Uniunii Europene si a restabilit relatii cordiale cu Statele Unite. Astfel, Angela Merkel a devenit probabil cel mai popular politician din Europa.
Corectarea comoditatii
Nemtii au inceput sa inteleaga ca nu mai pot continua sa se delecteze in comoditate, profitand de beneficii si subventii excesive pe care societatea, gafaind sub povara impozitelor, nu le mai poate acoperi financiar. Pana acum, majoritatea angajatilor germani au avut program de lucru redus, s-au bucurat de vacante lungi si s-au pensionat devreme. Chiar si cei care nu lucreaza au beneficii considerabile. Somajul persistent, natalitatea scazuta si comoditatea exagerata au erodat puterea de munca, dinamismul si competitivitatea economiei germane.
Cu 82 de milioane de locuitori, Germania are numai 27 de milioane care lucreaza consistent cu un program de 35 de ore pe saptamana. Ceea ce inseamna ca fiecare angajat trebuie sa intretina trei cetateni. Salariul mediu al muncitorilor din Germania este de 28 euro/ora. In alte tari, unde se lucreaza 40 de ore pe saptamana, salariile medii ale muncitorilor sunt mult mai modeste: in SUA 16 euro/ora, in Polonia 5 euro/ora si in Romania mai putin de 2 euro/ora. Oricat de ridicata ar fi productivitatea muncitorilor germani, salariile si beneficiile lor sunt atat de mari, incat, fara modificarea legilor care dicteaza termenele de angajare/concediere si fara ingradirea puterii sindicatelor, produsele si serviciile germane nu vor mai putea concura cu succes pe piata internationala.
Incercand sa ramana competitive, firmele germane au inceput sa-si transfere fabricile si birourile in strainatate. Pierderea locurilor de munca in Germania agraveaza somajul, descreste veniturile bugetare si, in cele din urma, falimenteaza guvernul. Ca sa se redreseze, societatea germana trebuie sa revina la atitudinea din anii 1950, cand dinamismul, harnicia si corectitudinea cetatenilor au stimulat economia si au creat faimosul "Wirtschaftwunder". Un alt aspect important pentru reformarea societatii este revigorarea tineretului. O buna parte din elita tineretului german lancezeste ani de-a randul prin universitati, evitand intrarea in "campul muncii".
D-na Merkel a anuntat ca intentioneaza sa introduca treptat anumite reforme care sa corecteze excesul de comoditate. Fiind realista, ea a perceput reticenta populatiei fata de masuri drastice de austeritate si a reusit sa demareze programul legislativ cu propuneri modeste. Guvernul de coalitie a acceptat sa ridice progresiv varsta de pensionare de la 65 la 67 de ani si sa mareasca TVA-ul incepand din 2007.
Colaborarea cu social-democratii
Incompatibilitatea ideologica dintre crestin-democrati si socialisti nu s-a dovedit a fi atat de apriga incat sa paralizeze guvernul. Aripa "centrista" a socialistilor a semnalat ca este dispusa sa conlucreze cu doamna cancelar Merkel. Guvernul de coalitie pare dispus sa ia masurile necesare ca Germania sa-si reasume rolul de locomotiva dinamica a economiei comunitatii europene. Partenerii din SPD par sa accepte ca un asemenea obiectiv nu poate fi realizat in conditiile "socialiste" actuale.
Ministrul de Externe al noului guvern, social-democratul Frank-Walter Steinmeier, este cunoscut ca un om capabil, serios si pragmatic. El recunoaste ca, in probleme de politica externa, apartenenta la un partid politic sau altul nu trebuie sa influenteze modul in care guvernantii servesc interesele nationale. In administratia precedenta, ca sef de cabinet al cancelarului Schroeder, el s-a impus ca un administrator priceput, inteligent si receptiv. Identificandu-se cu aripa "moderata" a SPD si fiind influent in partid, el a fost extrem de util in facilitarea conlucrarii dintre cele doua partide din coalitie. Cooperarea intre crestin-democrati si centristii socialisti ar putea trece treptat prin Bundestag un program de restructurari politice si economice de care sa beneficieze atat Germania, cat si comunitatea europeana.
Politica externa
Guvernul Merkel si-a propus sa restabileasca relatii cordiale cu Statele Unite si Marea Britanie, sa se distanteze de Moscova si sa-i reasigure pe est-europeni ca Germania le respecta interesele. Opunandu-se vehement invaziei Irakului, participand la formarea unor relatii strategice speciale cu Jacques Chirac si Vladimir Putin si incercand sa plaseze acest "parteneriat" ca o contrapondere impotriva dominatiei americane, fostul cancelar Gerhard Schroeder a contribuit enorm la deteriorarea relatiilor Germaniei cu Statele Unite, cu Marea Britanie si cu tarile din Europa Centrala.
Administratia de la Washington a semnalat ca doreste sa restabileasca armonia traditionala dintre America si aliatii europeni. La randul ei, d-na Merkel a acceptat cu entuziasm ofertele de reconciliere prezentate de secretarul de stat american Condoleezza Rice in vizita la Berlin din decembrie 2005. In 2006, d-na cancelar a facut doua vizite oficiale la Washington. Ea a fost primita calduros de oficialii americani.
Wolfgang Bosbach, vicepresedintele grupului parlamentar CDU-CSU, a declarat ca "Germania nu are nevoie de axa Paris-Berlin-Moscova. Incercarile de a forma o asemenea asociere strategica au provocat neincredere din partea altor state... Trebuie sa tinem cont de opinia si interesele tarilor mai mici din Uniunea Europeana. Din acest punct de vedere, noul guvern intentioneaza sa-si rearanjeze prioritatile. Nu dorim sa cream impresia ca statele mari din UE se consulta separat si fac aranjamente cu lideri straini in detrimentul tarilor mici."
Conducta de gaze spre Germania
Prietenia debordanta dintre Schroeder si Putin, ca si intelegerile lor "din culise" au infuriat Washingtonul si au alarmat tarile din Europa Est-Centrala. Cei doi lideri au hotarat sa construiasca un gazoduct lung de 1.200 km din Rusia pana in Germania prin Marea Baltica.
Negocierile secrete dintre fostul cancelar si presedintele rus, ca si decizia lor de a construi o asemenea conducta care sa ocoleasca tarile din Europa Est-Centrala au produs incordare in Tarile Baltice, in Ucraina si in Polonia. Pana acum, aceste tari primeau gaze din Rusia la un pret redus deoarece permiteau tranzitul conductelor terestre pe teritoriile lor spre Europa Occidentala.
Gazoductul submarin, denumit "Marea Conducta Nord-Europeana", va fi mult mai costisitor si mai dificil de intretinut decat conductele terestre. Livrarea de gaze direct in Germania va permite Rusiei sa santajeze dupa plac statele postcomuniste din vecinatate cu cresteri exorbitante de preturi si cu posibilitatea sistarii aprovizionarii cu gaze, fara sa riste intreruperea exportului de gaze spre Europa de Vest.
Compania rusa Gazprom a fortat Ucraina, Georgia, Moldova si Tarile Baltice sa accepte o majorare a pretului la gaze naturale, de la 50-60 la 160-200 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Prin aceste sanctiuni economice, Putin intentioneaza sa demonstreze ce li se poate intampla republicilor din CSI daca vor continua sa-si afirme independenta si sa se apropie de Occident.
Comportament deplorabil
In cei sapte ani in care a fost cancelar, Schroeder nu a gasit de cuviinta sa critice deteriorarea progresiva a democratiei si a drepturilor cetatenilor din Rusia sau razboiul nelegitim al Moscovei contra cecenilor. El a deturnat intentiile celorlalti occidentali de a prezenta un front comun care sa exercite presiuni asupra lui Putin, in speranta ca liderul de la Kremlin va renunta la ambitii autoritariste si la incorsetarea populatiei prin subordonarea tuturor centrelor de putere si prin controlul mass-media.
La numai doua saptamani de la eliberarea din functia de cancelar, Schroeder a anuntat ca a acceptat pozitia de presedinte al comitetului de actionari al consortiului care va finanta constructia noului gazoduct nord-european. Astfel, el a devenit un angajat al companiei Gazprom, cu un salariu in jur de 1 milion de euro pe an. Directorul executiv al consortiului este un fost membru al STASI, fosta politie secreta din RDG, si prieten al lui Putin de cand acesta era ofiter KGB in Germania de Est.
Faptul ca fostul cancelar german s-a pus in mare graba la dispozitia unei companii straine controlate de Kremlin a precipitat o avalansa de critici din partea politicienilor si a comentatorilor germani si straini. El a fost acuzat de cinism, de lipsa de demnitate si de prost gust. Unii au sugerat ca, in cazul in care se va dovedi ca Schroeder si-a aranjat angajarea la Gazprom pe cand era cancelar, el ar fi incalcat legea federala care interzice utilizarea functiei publice pentru obtinerea unor avantaje in sectorul privat.
Concluzii
Guvernul de coalitie de la Berlin, condus cu abilitate de Angela Merkel, a functionat coerent in primele sase luni. Masurile pe plan intern si politica externa adoptate de guvernanti au fost receptate cu satisfactie atat in Germania, cat si in strainatate. D-na cancelar Angela Merkel a promis sa reduca somajul si deficitul bugetar, sa reformeze treptat sistemul de asistenta sociala si sa revitalizeze economia. Ea a reusit sa restabileasca relatii de incredere si cordialitate cu Statele Unite si cu tarile din Europa Est-Centrala. Guvernul condus de Angela Merkel a semnalat ca este hotarat sa continue eforturile de a restabili prestigiul, creativitatea si competitivitatea Germaniei.
