PNTCD - Speranta

Partidul National Taranesc Crestin si Democrat revine viguros in viata politica a tarii: in sens imediat, in campania electorala cu scadenta apropiata; in durata lunga, in marele efort de redresare nationala, de eliberare a tarii din captivitatea fizica si morala in care au mentinut-o timp de decenii regimul sovieto-comunist si succesorul sau neocomunist, instaurat in urma evenimentelor din decembrie 1989 si aflat astazi inca la putere.
Punctul de pornire electoral al partidului reinnoit e modest, desi nu neglijabil. Unul dintre cele mai insemnate orase ale tarii si-a gasit conducatorul corespunzator aspiratiilor sale, si-a vazut implinite aceste aspiratii si a confirmat hotarator mandatul celui caruia i-a incredintat speranta de mai bine. Dar succesul electoral de la Timisoara al PNTCD se proiecteaza in viitor sustinut de un capital moral si politic mult mai vast, rezultat al impletirii dintre traditia nationala in asamblul ei si nazuinta profunda a societatii romanesti de a se reintegra in lumea valorilor autentice ale civilizatiei contemporane.

PNTCD insumeaza astazi traditia intregului spectru al vietii politice romanesti din trecutul antecomunist. El a asumat povara principala a rezistentei anticomuniste si a fost de la inceputul ocupatiei sovietice si al guvernarii instrumentului sau intern - partidul comunist - tinta principala a prigoanei puterii totalitare. Si dupa prabusirea totalitarismului in decembrie 1989, ca si la inceputurile lui, partidul lui Iuliu Maniu si Ion Mihalache a ramas preocuparea dominanta a puterii instalate la conducerea tarii. In februarie 1991, cu cateva luni inainte de prabusirea URSS, conducerea de la Bucuresti raporta la Moscova, dupa cum rezulta dintr-un document recent publicat, ca singura primejdie pentru stabilitatea regimului neocomunist era PNTCD, dupa deturnarea reusita a celorlalte partide "istorice" de la misiunea si traditia lor. Astazi, desi redus la expresia sa minima, PNTCD continua sa fie intruchiparea istoriei nationale, locul de intalnire intre trecutul si viitorul tarii. Infruntarea in care se angajeaza partidul de curand reorganizat nu va fi nici lesnicioasa, nici de scurta durata. Reusita in aceasta lupta necesita perseverenta, fermitate si capacitate de manevra in conditiile complexe ale realitatilor mostenite de la regimul totalitar si de la cel care i-a succedat. Dar, mai ales, noua conducere a partidului trebuie sa fie pregatita sa infrunte intregul arsenal de metode de lupta ale unui adversar care nu se va da in laturi de a le pune in functiune: agresiunea si intimidarea, inselaciunea si subminarea prin infiltrare sau folosirea unor forte aparent de aceeasi culoare politica, in realitate insa produse ale laboratoarelor de diversiune ale puterii neocomuniste.
Pe umerii PNTCD se reazema tot trecutul tarii si speranta in viitorul ei. PNTCD renaste, Romania poate spera din nou.