ANUL XXXIII (1579) (15 noiembrie 2022)

Dacă Rusia s-ar decide să se retragă sub diverse pretexte din întreaga Ucraină și nu numai din Herson, ostilitățile ar putea înceta și chiar s-ar putea semna un armistițiu.

Marile reforme în domeniul justiției și educației ale USL 2.0 adus la putere de Iohannis sunt: amnistierea plagiatelor și a dosarelor. În rest, nici nu are rost să mai vorbim, zero barat.

Guvernanții își continuă netulburați partida de poker, știind că perdanți nu pot fi decât contribuabilii.

Afurisiți cormorani! Au gheare de psd-iști, stomacuri liberale, pliscuri maghiare și țipete de opozanți. Și mai sunt și necomestibili.

În România se respectă practica dreptului la replică de acei jurnaliști și companii de presă care se străduiesc să facă jurnalism corect, de nivel european.

Nu toată lumea are loc pe aleea artiștilor cu salve de tun, nu toată lumea e academician copertat la Monitorul Oficial, dar fiecare creator a făcut ceva remarcabil la viața lui.

Sunt jurnaliști care nu-și respectă meseria, ca și medici corupți, dar tot e mai sigură vizita la medic, decât să mă rezum la vecini sau la cunoștințe care n-au deschis vreodată o carte de medicină.

Alegerile de marțea trecută din Statele Unite au avut o singură poveste: cum a pierdut Partidul Republican avantajul electoral pe care foarte multă lume îl prezicea.

America roșie și cea albastră – a marilor partide – reproduce clivajul care traversează societatea (și memoria) continentului democrației.

Întâlnirea Biden – Xi Jinping din Bali are loc în contextul în care competiția geopolitică dintre cele două țări continuă pe dimensiunile cunoscute: alianțe, tehnologie, capacități militare.

Eliberarea Hersonului, oraș dinaintea deltei Niprului, de sub ocupație rusească, reprezintă o mare victorie strategică a Ucrainei.

Medicina bazată pe valori nu înseamnă o negare a medicinei bazate pe dovezi, ci, de fapt, o îmbogățire esențială, în sens uman, a acelui tip de medicină.

Puterea toxică a unui sistem dominator și bazat pe valori îndoielnice este tot aici, printre noi, și ea își scoate capul, la fel de înspăimântătoare, mereu.

Ceea ce fascinează la proza japoneză contemporană, indiferent de autor, este faptul că personajele ei nu comunică unele cu altele direct, așa cum fac occidentalii.

Revoluția din 1821 a fost mult mai complexă decât credem noi acum, tributari doar ai implicării eroice a lui Tudor Vladimirescu, pe care istoricul Tudor Dinu îl prezintă nuanțat.

Personajul principal al expoziției este orașul. Ne extindem granițele, dincolo de zidurile unui spațiu de galerie închis, în spațiul public: piețe și parcuri, alei și cotloane, scări, ganguri, poduri, pasa

Cinci. Cărticele – așadar, căci sunt mici, cu puține zeci de pagini. Registrele tematice sunt foarte diferite. Se citesc ușor; mai ales, aduc bucurii mari!