Dupa referendum

De bine, de rau referendumul a trecut. Cu tot felul de stimulente, de la lemne de foc la tombole cu castiguri in televizoare, cu urne mobile care in multe locuri din tara au adunat mai multe voturi decat cele fixe, plus alte multe si variate "tehnici de motivare" a populatiei, pragul de 50% participare la vot a fost depasit. Premierul a putut astfel sa constate usurat ca "procesul constitutional s-a incheiat". Aici deja avem o problema. Tehnic vorbind, referendumul s-a incheiat si Constitutia, una cu siguranta mai buna decat cea din 1991, a fost in final adoptata. In schimb procesul constitutional a esuat din multe puncte de vedere. E vorba de maniera in care s-a fortat "DA" la vot, dar si de lipsa unei dezbateri publice adevarate, de circul electoral asociat campaniei si votului de acum doua saptamani. Toate acestea fac ca noua constitutie sa plece din start cu un ingrijorator deficit de legitimitate.

Trei sunt lectiile de tras dupa aceasta "mineriada electorala". Prima e aceea ca PSD a demonstrat o data in plus ca dispune de un formidabil aparat de activisti si o impresionanta forta logistica la nivel national. La comanda lui Octav Cozmanca activul a operat asa cum o facea si pe vremea defunctului PCR: agresiv, preocupat doar de rezultate, indiferent la "detaliile" referitoare la legalitatea procesului. A doua lectie decurge din prima. S-a probat o data in plus ca Romania nu are de fapt aproape deloc institutii publice independente. Majoritatea acestora nu sunt nimic altceva decat prelungiri ale puterii politice, ceea ce inseamna ca statul de drept ramane in continuare un concept teoretic in buna masura lipsit de substanta.

In fine, a treia lectie de tras e slabiciunea logistica si organizatorica a opozitiei democrate. In ciuda unui pact dintre Alianta PNL-PD si PUR privind supravegherea votarii in timpul referendumului, opozitia nu a reusit sa gaseasca un raspuns adecvat in fata tavalugului electoral PSD. Unii jurnalisti au acuzat-o deja ca nu a fost capabila sa furnizeze dovezi sistematizate si bine documentate privind frauda electorala masiva. Acuzele sunt cu siguranta demne de a fi luate in consideratie, dar pana la urma ele sunt in mare parte si expresia unei alte realitati ingrijoratoare: diferenta enorma de resurse dintre putere si opozitie. In timp ce sediile din tara ale PSD sunt acum conectate la sistemul national de videoconferinta al partidului, multe dintre organizatiile locale ale partidelor din opozitie fac adesea cheta pentru a acoperi costul combustibilului la deplasarile in teritoriu.

Efectele intamplarilor din ultimele saptamani nu vor fi cu siguranta neglijabile. Felul in care s-a desfasurat referendumul, care a ilustrat intre altele si gradul ingrijorator de politizare a institutiilor statului, va spori cu siguranta numarul de semne de intrebare in interiorul Uniunii Europene. Asocierea aprobarii noii constitutii cu sintagma "DA pentru Europa", o idee care a parut buna atunci cand a fost proiectata campania de promovare a acesteia, are deja efecte perverse. Plecand de la legatura cu pricina, presa germana, de pilda, a conchis ca, din moment ce romanii s-au lasat atat de greu adusi la urne, ei ar fi, prin urmare, reticenti fata de integrarea europeana. O concluzie evident falsa, dar ceea ce conteaza pana la urma e perceptia evenimentului in exterior, mai degraba decat motivatia profunda a absentei la vot, cum ar fi sanctionarea guvernarii PSD. Astfel de reactii vin in paralel cu semnale care indica un sprijin in crestere in interiorul UE pentru o varianta de decalare a termenului de integrare europeana a Romaniei din 2007 catre 2010. Pana la urma chiar faptul ca se discuta astfel de lucruri e un motiv in sine de ingrijorare.

Chiar daca nu vor fi probabil declaratii explicite pe aceasta tema la Bruxelles, nu poate sa nu se ia act de o declaratie precum aceea a unuia dintre principalii lideri ai opozitiei, Traian Basescu, primarul general al Bucurestiului, care a solicitat deja o supraveghere a alegerilor de anul viitor de catre UE. Cu atat mai mult cu cat si presa, si societatea civila au considerat neregulile din timpul referendumului drept majore. E un masiv vot de blam. Daca ajung sa fie puse din nou in discutie aspecte care tin de criteriul politic, atunci momentul integrarii europene al tarii risca sa se prelungeasca semnificativ dincolo de tinta 2007. Al doilea efect, la fel de important, este erodarea masiva a increderii alegatorului roman in procesul electoral si in institutiile fundamentale ale statului. In fine, in mod ironic, referendumul pentru o constitutie "vanduta mediatic" drept "pasul catre Europa" are toate sansele sa erodeze chiar si sprijinul pentru procesul de integrare europeana in sine. Pentru ca "DA-ul pentru Europa" are astfel toate sansele sa se goleasca in mod periculos de continut.