Pe aceeași temă
Aşteptate cu emoţie, presărate cu scandaluri, contestate şi controversate, alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii au adus un sfert de schimbare. Dintre cei 11 membri aleşi de către tribunale, judecătorii, curţi de apel, parchete şi Înalta Curte, doar despre 5 dintre ei se poate spune că reprezintă o schimbare de generaţie şi mentalitate, că există şanse să aducă un aer nou şi că au o aplecare onestă spre reforma sistemului. Horaţius Dumbravă, Alexandru Şerban, Adrian Neacşu, Cristian Danileţ şi Marius Tudose sunt tineri şi, dacă este să judecăm după proiectele prezentate şi prestaţiile de până acum, dispuşi să lupte pentru înnoirea CSM şi transformarea lui într-o adevărată instituţie care guvernează justiţia, nu doar prin respectarea legii, ci şi prin moralitate şi etică. Dumbravă, Neacşu şi Danileţ sunt cei trei judecători, membri ai SoJust şi UNJR, care au protestat la fiecare derapaj al CSM. Puterea lor de a influenţa decisiv bunul mers al CSM va fi însă relativă.
Pentru că, din păcate, schimbarea se opreşte aici. După cum era de aşteptat, Înalta Curte de Casaţie a mers pe mâna unor persoane „de încredere“, al căror apetit pentru reformă nu mai necesită recomandări: Lidia Bărbulescu şi Mircea Aron. Semnalul este important din punct de vedere al proastei imagini de care se bucură Înalta Curte. Mai greu de explicat sunt alegerile făcute de parchete: procurorii Dan Chiujdea, George Bălan şi Oana Schmidt-Hăineală au toţi „pete“ mai mari sau mai mici în activitate.
O necunoscută rămâne decizia Senatului în ce priveşte candidaţii societăţii civile, care va avea de ales între persoane controversate precum Victor Alistar, Mihai Rapcea, avocatul OTV şi al lui Dan Diaconescu, Corina Dumitrescu, soţia parlamentarului PSD Cristian Dumitrescu, şi Maria Cristina Ana, singura persoană cu background onorabil, propusă de SAR.
Aşteptările legate de reforma CSM vor mai trebui amânate încă doi ani cel puţin şi asta datorită deciziilor la limita legii luate de plenul Consiliului. Considerând că trei magistraţi – Bogdan Licu, Graţiana Isac şi Ana Lăbuş, care i-au înlocuit pe procurorii şi judecătorii pensionaţi sau demisionaţi – îşi pot continua mandatul până la termen, s-a împiedicat organizarea de alegeri şi pentru aceste locuri. Cu toate acestea, manevrele pentru păstrarea statu-quo-ului nu au dat chiar rezultatele scontate.
* * *
Controversate, stând sub semnul ilegalităţii şi scandalului, alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii sunt şansa de a produce necesarul schimb de generaţii, de a recredibiliza şi moderniza instituţia care ţine în mâini hăţurile justiţiei. Din 4.000 de judecători şi 2.500 de procurori, 37 s-au înscris şi s-au calificat pentru votul final cu speranţa că vor ocupa unul dintre cele doar 13 locuri rămase vacante. Printre ei, „dinozaurii“ sistemului, persoane influente care de 6 ani conduc corpul magistraţilor, oameni implicaţi în scandaluri de corupţie sau la limita integrităţii cerute de aceste înalte poziţii, dar şi tineri judecători şi procurori.
Scandalul în jurul acestor alegeri a început încă din luna august, când plenul CSM a stabilit că pot participa la alegeri şi magistraţii care au mai deţinut un mandat în cadrul Consiliului, deşi Legea nr. 317/2004, republicată, prevede expres că durata mandatului membrilor aleşi este de 6 ani, fără posibilitatea ocupării unui nou mandat. Cu toate acestea, patru membri ai Consiliului, Dan Lupaşcu, Lidia Bărbulescu, Dan Chiujdea şi Cristian Deliorga, s-au înscris în cursă. Acesta a fost primul semnal care a determinat trei judecători să semneze un Apel la corectitudine. „Procedura alegerilor pentru noul Consiliu Superior al Magistraturii a debutat sub semnul abuzului de putere, al lipsei de transparenţă şi, mai ales, al pericolului implicării forţelor politice în atribuţiile exclusive ale sistemului judiciar“, arătau, în apelul lor, judecătorii Cristi Danileţ, Horaţiu Dumbravă şi Adrian Neacşu.
O altă controversă pe tema legalităţii este cea legată de interpretarea că membrii care nu au încheiat un mandat complet de şase ani pot activa în continuare în noul CSM până la expirarea termenului impus de Constituţie. Astfel, plenul CSM a hotărât că judecătoarea Ana Lăbuş şi procurorii Bogdan Licu şi Graţiela Isac (care i-au înlocuit pe cei care s-au pensionat sau au demisionat) îşi păstrează locurile, deşi legea spune că alegerile sunt generale şi se organizează din şase în şase ani.
O altă dispută s-a consumat în momentul în care doi magistraţi, Lidia Barac şi Ovidiu Puţura, şi-au anunţat intenţia de a candida, deşi ei nu lucrează efectiv la instanţa pentru care candidează, aşa cum cere legea, fiind detaşaţi la Ministerul Justiţiei.
Scandal a provocat şi eliminarea din cursă a procurorului Ştefan Crişu, făcută la propunerea preşedintelui Biroului Electoral al CSM, Anton Pandrea, cu motivul că Parchetul Tribunalului Bucureşti este deja reprezentat de Bogdan Licu, al cărui mandat în CSM expiră peste doi ani. Contestaţia făcută de Crişu la CMS a fost respinsă pe 28 octombrie, iar ÎCCJ a programat judecarea plângerii de abia în februarie 2011.
În ciuda numeroaselor semnale date de Comisia Europeană, reforma sistemului judiciar nu a fost o prioritate a actualului CSM. Timp de 6 ani, membrii acestuia au aprobat detaşări, deplasări la sute de întâlniri internaţionale, au promovat judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în urma unor simulacre de interviuri, „au luat act“ de sute de decizii de pensionare şi, doar sub presiunea mass-media, şi-au dat acceptul pentru reţinerea câtorva magistraţi corupţi. În cazul judecătorului Florin Costiniu, implicat în dosarul „Voicu“, scandal care a pătat imaginea justiţiei, CSM a refuzat să se delimiteze de astfel de practici şi să se pronunţe tranşant asupra relaţiilor nesănătoase dintre magistraţi, politicieni şi interlopi, în pofida protestelor venite chiar din interiorul breslei.
Consiliul, care ar trebui să fie „garantul independenţei justiţiei“, s-a remarcat prin tentativa de secretizare a declaraţiilor de avere. În toamna lui 2008, CSM a sesizat Avocatul Poporului, în ideea ridicării unei excepţii de neconstituţionalitate referitoare la declaraţiile de avere, care, în viziunea sa, nu ar trebui să fie publice. Tratând cu aroganţă principiile de etică şi moralitate, neluând nicio măsură împotriva judecătorilor şi procurorilor suspectaţi de conflict de interese sau de corupţie, CSM a ajuns să accepte să fie condus de o fostă colaboratoare a Securităţii, Florica Bejinariu, fapt care dă măsura apetitului reformist al membrilor săi.
O altă situaţie în care CSM s-a dovedit mai mult un sindicat decât o instituţie pusă să vegheze la bunul mers al justiţiei a fost aşa-numitul „protest“ al magistraţilor, în esenţă, greva ilegală pentru bani a judecătorilor şi procurorilor, din septembrie 2009, când a fost întreruptă activitatea instanţelor timp de mai multe săptămâni. Mesajul CSM adresat magistraţilor a fost, în primul rând, unul de încurajare şi apoi unul de conciliere. „În primul rând, vreau să-i felicit (pe magistraţi – n.red.) pentru fermitatea şi solidaritatea cu care şi-au apărat în aceste zile independenţa“, se adresa CSM către corpul magistraţilor în 25 septembrie anul trecut. De la înfiinţare şi până acum, CSM s-a opus cu consecvenţă oricărei reforme în justiţie, atitudine care i-a adus criticile dure ale Comisiei Europene în toate rapoartele de monitorizare. Numeroşi oficiali străini de rang înalt, printre care cancelarul german, Angela Merkel, ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, şi cel al Marii Britanii, Martin Harris, au atras atenţia asupra necesităţii rezolvării problemelor care grevează actul de justiţie, între care CSM se plasează undeva în fruntea listei.
Cine sunt aleşii CSM
Lidia Bărbulescu, fostă preşedintă a CSM şi vicepreşedintă a ÎCCJ, cunoscută drept o apropiată a Rodicăi Stănoiu, care a propulsat-o de la Tribunalul Olt direct la CSM, a fost aleasă, împreună cu judecătorul Mircea Aron, ca membru CSM din partera ÎCCJ. Bărbulescu, o înverşunată opozantă a oricărei tentative de reformă, cea care a încercat să blocheze activitatea ANI de verificare a averilor magistraţilor, a apărut în dosarul „Cătălin Voicu“. Mircea Aron a fost implicat într-un scandal de favorizare a unui coleg, condamnat în scandalul Megacaritas din Piteşti.
Curţile de Apel din ţară i-au ales pe judecătorii Dan Lupaşcu, Alexandru Şerban şi Horaţius Dumbravă. Despre Dan Lupaşcu se ştie că s-a aflat în conflict de interese în perioada în care era simultan membru CSM şi preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti şi că a susţinut demersurile de secretizare a declaraţiilor de avere ale magistraţilor. S-a remarcat prin lupta înverşunată pe care a dus-o prin instanţe pentru recuperarea sporurilor salariale restante. În schimb, Alexandru Şerban şi Horaţius Dumbravă, judecători la Curtea de Apel Braşov şi respectiv Tg. Mureş, fac parte din categoria magistraţilor tineri, reformişti şi curajoşi.
Dumbravă este fondator şi preşedinte al SoJust până în 2007, ONG care luptă pentru reforma CSM şi a justiţiei. Judecătoriile au ales doi magistraţi reformişti, Adrian Neacşu, de la Tribunalul Vrancea, fondator al UNJR şi fost preşedinte SoJust, şi Cristian Danileţ, de la Judecătoria Oradea, cunoscut ca un militant pentru reformarea CSM. Lor li se adaugă un alt judecător tânăr, Marius Tudose, de la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti. Din partea parchetelor de pe lângă judecătorii a fost desemnat procurorul Dan Chiujdea, de la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, care şi-a recâştigat poziţia de membru CSM, deşi numele său apare în dosarul Voicu. George Bălan, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, a fost şi el „pătat“ de strânsa prietenie cu senatorul PSD Cătălin Voicu, dar şi de acuzele că ar fi comis abuzuri în dosarul „MISA“ şi că ar fi tergiversat cercetările în dosarul „Spoitoru“. Procuroarea Oana Schmidt-Hăineală, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, a fost consilier de stat al ministrului PSD Dan Nica.
* * *
Candidaţii societăţii civile
Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International Romania, propus de Asociaţia Magistraţilor, a fost subiectul unor anchete ale procurorilor legate de fals în declaraţii şi incompatibilitate. Mihai Rapcea este avocatul lui Dan Diaconescu şi juristul „de serviciu“ al OTV. Corina Dumitrescu este soţia deputatului PSD Cristian Dumitrescu, iar Maria Cristina Ana, propusă de SAR, a lucrat în perioada 2005-2009 în cadrul Delegaţiei Comisiei Europene pe problema reformelor în justiţie.
Jumătăţi de măsură
CSM a organizat alegeri doar pentru 13 dintre cele 19 locuri. Trei funcţii sunt ocupate de membrii de drept, procurorul general, ministrul Justiţiei şi preşedintele ÎCCJ. Acestora li se adaugă 3 magistraţi, Bogdan Licu, Graţiana Isac şi Ana Lăbuş din cadrul CSM, care au înlocuit judecătorii şi procurorii care s-au pensionat sau au demisionat din structură şi pentru care plenul CSM a decis, la limita legii, că îşi pot continua mandatul.
Taguri:
CSM, magistrati, ICCJ, Avocatul Poporului, Florica Bejinariu.
