Pe aceeași temă
"Când am preluat guvernarea, am constatat foarte repede că, pentru pregătirea programelor 2014-2020 nu se făcuse mai nimic... Acesta este încă un motiv pentru care o discuție despre absorbție azi este deplasată, mai ales când criticile vin de la reprezentanți ai fostului guvern", susţine Dacian Cioloş, conform HotNews.ro.
Întrebat despre nivelul absorbţiei fondurilor UE pentru perioada 2014-2020, Cioloş a spus că "suntem pe la 1% și sunt încă multe state membre care nu au nici măcar atât, iar media europeană e 1,5%".
Cioloş a criticat guvernul Ponta şi pe tema investiţiilor în infrastructură: "În noiembrie anul trecut, marile proiecte de investiții erau blocate, inclusiv pe infrastructura mare de transport", a spus Cioloş, conform HotNews.ro.
Premierul a vorbit şi despre creşterea economică de 6% din PIB pe trimestrul 2 şi a recunoscut că este "bazată, probabil, mai mult pe consum decât pe investiții", dar a respins ca "greşit" un semn de egalitate cu perioada 2008-2009. Cioloş a spus majorările salariale pe care le-a promovat "fac parte dintr-un proiect mai amplu de reformă".
Cioloş a mai avertizat politicienii să nu cedeze tentaţiilor populiste în campania electorală: "Urmează o perioadă electorală, sper că parlamentarii să nu cedeze tentației de a împovăra bugetul țării pentru o țintă politică sau alta".
Rep: Creșterea economică naște temerea că economia avansează pe baza consumului, în detrimentul investițiilor. Și noi la Hotnews ne-am exprimat temerile că majorările succesive de salarii pe care le-ați acceptat fără rezerve sau chiar le-ați propus vor duce la o situație similară cu cea din 2008-2009. Cum răspundeți acestor temeri?
Dacian Ciolos: Sunt cel puțin două aspecte în întrebarea dumneavoastră.
În primul rând, creșterea economică este, în general, motiv de optimism. Pentru că noi avem tendința să ne aprindem foarte repede, mai ales în an electoral, aș sugera mai degrabă un optimism moderat și reponsabil. E bine că avem creștere economică. Important este să ne asigurăm că va fi și durabilă. Aceasta este prioritatea mea.
Spuneați de creșteri salariale. Da, pe unele a trebuit să le acceptăm așa cum au fost votate de Parlament. Pe altele, acolo unde am avut temei, le-am contestat la Curtea Constituțională. Pensiile speciale sunt doar un exemplu. Pe de alta parte, modificările salariale propuse de Guvern au ca obiectiv corectarea unor diferențe salariale nejustificate la anumite categorii de bugetari, și nu creșterea procentuală a acestora. Insă e clar că pentru sustenabilitatea acestei creșteri economice și a finanțelor publice este esențial să rămânem în limitele deficitului bugetar aprobat pentru 2016, așa cum ne-am angajat atât noi cât și Parlamentul. Rectificarea bugetară adoptată săptămâna trecută, deciziile pe care le-am luat, inclusiv în ceea ce privește corectarea acestor diferențe de salarizare, merg în această direcție.
Urmează o perioadă electorală, sper ca parlamentarii să nu cedeze tentației de a împovăra bugetul țării pentru o țintă politică sau alta.
În al doilea rând, cred că este greșit să punem semn de egalitate între perioada 2008-2009 și creșterea economică de acum. Singurele elemente comune sunt că vorbim de o creștere economică de 6% din PIB, bazată, probabil, mai mult pe consum decât pe investiții. Sunt însă multe alte diferențe, zic eu, semnificative. Amintiți-vă că în acea perioadă se încuraja și se dădea credit cu buletinul oricui, se ajunsese la o îndatorare a populației mult peste nivelul veniturilor. Finanțele publice erau instabile, iar structura bugetului național mult mai nesănătoasă. Dacă îmi amintesc bine, deficitul bugetar era atunci de peste 7%, iar cheltuielile cu salariile bugetarilor erau imense, inclusiv cu al 13-lea salariu și cu alte bonusuri ascunse. De atunci lucrurile s-au schimbat, a fost o schimbare dureroasă, dar necesară.
Apoi, amintiți-vă și de situația la nivel global. România, chiar dacă a fost mai puțin afectată, nu a scăpat de efectul de contagiune de pe piețele internaționale. Azi, România se află într-o situație macroeconomică mult mai solidă comparativ cu perioada premergătoare crizei. Avem fonduri de rezervă acumulate în conturile din trezoreria statului estimate să acopere necesarul de finanțare pentru cinci luni, un nivel suficient din perspectiva celor mai bune practici pe plan internațional.
În acest context, da, acest guvern a inițiat și el creșteri salariale. Pe altele le-a acceptat, recunosc, cu rezerve. Dar nu vorbim de același lucru ca în 2008 pentru că aceste creșteri salariale fac parte dintr-un proiect mai amplu de reformă. Sănătatea, educația, sunt priorități ale mandatului meu. Creșterile salariale fac parte dintr-un pachet de măsuri pentru demararea unor reforme de sistem care nu se limitează la reechilibrările salariale și corectarea unor diferențe salariale nejustificate între salariați din aceeași categorie.
Dincolo de asta, cu siguranță, susținerea unei creșteri economice durabile, inclusiv susținerea pe termen mediu și lung a creșterilor salariale acolo unde acestea se justifică, necesită un echilibru între consum și investitii, între import și export. Noi, între ciclurile electorale succesive, suntem încă în căutarea acestor echilibre. Vă asigur că nu acest guvern le va afecta.
Rep: Deci economia avansează mai mult pe baza consumului, nu a investițiilor?
Dacian Ciolos: E drept că aceste creșteri salariale decise anul trecut și, în unele cazuri, și în acest an, precum și măsurile de relaxare fiscală, au crescut pe termen scurt lichiditățile care se duc, în mare parte, în consum, si care consum sigur ca stimuleaza si importurile, cel putin pe termen scurt, pentru ca piata internă nu poate răspunde imediat cresterii cererii.
Orientarea acesta dinspre consum spre investiții nu se poate face în câteva luni sau într-un an. Economia e ca o navă mare care are nevoie de mult timp, de mult spațiu, ca să cîrmească într-o altă direcție. Și ca să-i schimbi cursul ai nevoie nu numai de voință, ci de mecanisme funcționale. Aici am început să lucrăm noi, la crearea și la recuperarea acestor mecansime.
În ultimele luni am luat o serie de măsuri pentru a crea un mediu de investiții mai favorabil în România. Am creat un mediu de achiziții publice mai bine controlat, am crescut transparența cheltuirii banilor publici la toate nivelurile administrației astfel încât oricine să poată identifica de unde vine risipa banilor publici. Am făcut un prim pas de reducere a birocrației prin faimoasa Comisie de tăiat hârtii, care va produce efecte treptat, mai ales dacă acest proces de debirocratizare va continua în anii următori. Am recalibrat strategia anti-corupție, care, aplicată, sunt sigur că va aduce mai multă credibilitate și încredere din partea celor care doresc să investească în Romania.
Totul este un pachet. Nu vorbim de creșteri salariale la rectificarea bugetară ca despre o măsură izolată cu avânt electoral, pentru că nu este așa. Cum bine știți, nu doar prin măsuri bugetare se stimuleaza dinamica economică. Un impact mult mai important asupra investițiilor îl au cadrul legislativ, lupta împotriva birocrației și corupției. Aici am început să lucrăm și avem deja primele rezultate. Dar, iarăși, sunt procese de durată. Conteză dacă viitorul guvern va menține această direcție sau nu.
Rep: Nu cumva creșterea spectaculoasă din trimestrul doi se datorează și investițiilor masive de ultim moment a primarilor care voiau să fie realeși în luna iunie?
Dacian Ciolos: Este prea devreme să vă răspund la această întrebare. Am cerut o analiză referitoare la compoziția efectului de creștere economică pentru a ști clar ce anume a stimulat această creștere și ce măsuri vor fi necesare în viitorul apropiat. Vom vedea și dacă investitiile premergătoare alegerilor locale au avut un impact sau nu. Cheltuielile la nivelul autorităților locale se vor vedea în lunile următoare. Oricum, putem spune deja că în 2016 se vede o creștere, în paralel cu îmbunătățirea regulilor de alocare a banilor, ceea ce este un lucru bun.
Rep: Dar care sunt aceste investiții semnificative făcute din bani publici de care vorbea ministrul Anca Dragu, dat fiind că pe infrastructura mare de transport, de exemplu, nu vedem mare lucru?
Dacian Ciolos: În noiembrie anul trecut, marile proiecte de investiții erau blocate, inclusiv pe infrastructura mare de transport. Nu erau făcute exproprierile, nu aveau avizele și autorizațiile de contruire – ca în cazul autostrăzii Câmpia Turzii- Târgu Mureș, lipseau acordul de mediu - în cazul tronsonului Lugoj-Deva, sau existau lucrări efectuate fără autorizația de construire - în cazul autostrăzii Sebeș-Turda. În plus, bomboana de pe tort, dacă vreți, lotul de autostradă Orăștie-Sibiu, închis la un an după inaugurare. Aceasta este realitatea de la care a trebuit să începem.
Am deblocat situația avizelor, a exproprierilor pentru autostrăzi și alte proiecte de infrastructură. În acest moment există mari șantiere unde se lucrează intens, dar e drept că încă sunt mari restanțe în acest domeniu și nu de ieri de azi. Am impulsionat lucrările la cele două tronsoane de metrou din București, care acum sunt aproape finalizate. De fapt, am ajuns la concluzia că oricât timp alocăm pentru accelerarea marilor proiecte, și am urmărit foarte atent șantier cu șantier, avem un sistem de investiții în infrastructură care și-a atins limitele.
CNADNR-ul, în structura actuală, este un colos cu picioare de lut și fără o restructurare a mecanismelor de investiții nu va performa. De aceea, această instituție va fi reformată. Vorbind despre alte proiecte de investiții, este în fază avansată de pregătire un dispozitiv de finanțare pentru infrastructură spitalicească.
Rep: Atât liderii PSD, cât și Traian Băsescu vă acuză că absorbția fondurilor UE este zero. Cât este?
Dacian Ciolos: Dacă vorbim de absorbția pentru perioada 2014-2020, din câte știu, este ceva sub media media europeană, care e la nivelul de 1,5%. Da, 1,5% media la nivel european, în vreme ce noi suntem pe la 1% și sunt încă multe state membre care nu au nici măcar atât. De ce nu e mai mult nici la nivel european? E foarte simplu.
In primul rând, - și lucrurile sunt cunoscute foarte bine, inclusiv de liderii politici pe care i-ați mentionat, absorbția fondurilor europene nu este liniară. In primii ani ai exercițiului bugetar, în cazul nostru 2014-2020, absorbția este mică - se fac acreditările instituțiilor, se lansează programele, ghidurile, licitațiile și apoi demarează proiectele. Absorbția propriu-zisă a fondurilor începe să crească semnificativ în a doua jumătate a perioadei financiare.
Mai mult, când am preluat guvernarea, am constatat foarte repede că, pentru pregătirea programelor pentru 2014-2020 nu se făcuse mai nimic pentru ca absorbția să poată începe anul acesta. Acesta este încă un motiv pentru care o discuție despre absorbție azi este deplasată, mai ales când criticile vin de la reprezentanți ai fostului guvern. În timp ce alte state efectuau acreditarile necesare pentru Autoritățile de Management, România bătea pasul pe loc.
Din punctul meu de vedere, pregătirile ar fi trebuit să înceapă cel mai târziu în 2013. Nu s-a întâmplat așa. Ele au început, în cea mai mare parte, odată cu venirea noastră, la sfârșitul lui 2015.
Absorbția efectivă pentru 2014 – 2020 a început în mai 2016, la aproape doi ani și jumătate de la începerea exercițiului bugetar, după ce am desțelenit buruienișul lăsat de cei care acum strigă de pe margine. Între timp, am lansat ghiduri și proiecte pentru 13 miliarde de euro, dintre care unele pentru autostrăzi, termoficare sau reducerea abandonului școlar. În paralel, se lucrează la pachetul de acreditare. Cel mai probabil, odată ce Autoritățile de Management vor fi acreditate, în anul 2017 Romania va beneficia de rambursari în valoare de aproape 4 miliarde de euro.
In plus, haideți să vorbim și despre exercițiul financiar 2007-2013. Când am preluat guvernarea, absorbția era de 56%. Acum absorbția pe aplicațiile de plată trimise Comisiei Europene este de 78% și lucrăm pentru a închide aceste programe cu peste 80%. În practică, acest guvern a adus în țară anul acesta încă aproape trei miliarde de euro. Calculați dumneavoastră cât înseamnă creșterea în câteva luni comparativ cu ce s-a făcut în anii precedenți.
Rep: Una dintre mizele oricărui guvern e atragerea de investiții private semnificative, fie ele străine sau autohtone. Nu știm să existe mari investiții în ultima perioadă, ne puteți spune dacă există măcar perspective, mai ales că de șase luni vicepremierul Borc a anunțat discuții cu un al treilea producător auto?
Dacian Ciolos: Rezultatele discuțiilor cu un producător auto le vom anunța atunci când va fi ceva de anunțat, sper eu, curând. Altcumva, sunt conștient că așteptările populației în acest moment sunt foarte mari, iar timpul pe care îl avem la dispoziție este extrem de scurt. Investițiile necesită și ele timp pentru pregătire și materializare. Deși un an nu e suficient, strategia noastră este pragmatică, cu o abordare integrată.
Pentru a stimula investițiile și a debloca unele proiecte la care nu se lucra de ceva vreme, în infrastructura de transport mai ales, dar și în construcții, am luat măsuri de simplificare a procesului de avizare și pregătim un alt pachet de simplificare și debirocratizare pentru construcțiile imobiliare. Am mărit ajutorul de stat pentru investiții realizate de firmele mari de la 100 la 145 de milioane de euro.
Lucrăm la pregătirea unor scheme noi de ajutor de stat destinate exclusiv întreprinderilor mici și mijlocii pentru a le ajuta să își îmbunătățească capacitatea de producție către piața internă și export. În paralel, am modificat cadrul legislativ pentru încurajarea producției și serviciilor prin două reforme de substanță cerute de sectorul privat: legislația formării profesionale sau a educației duale și înlesnirile fiscale acordate pentru angajații din cercetare-dezvoltare. Prima permite industriei productive să își reducă costurile și să își mărească eficiența angajând de pe treptele școlilor duale personal calificat bine pregătit. Aceste școli profesionale vor putea beneficia inclusiv de implicarea directă în procesul de formare a unităților de producție care vor fi viitorii angajatori. A doua reformă permite angajaților din domeniul cercetării aplicate să beneficieze de o scutire a impozitului pe salariu, ceea ce aduce competitivitate suplimentară pentru economia românească în atragerea de investiții și în reținerea în țară a personalului calificat.
Am regândit instituția Invest România - Agenția de promovare a investițiilor și a comerțului, după un model european centrat în jurul nevoilor investitorilor, și țintind principalele destinații comerciale cu potențial pentru profilul economic al României. Până la sfârșitul mandatului meu această instituție va dezvolta toate instrumentele necesare pentru ca România să fie performantă în atragerea de investiții și în promovarea exporturilor românești.
Unele roade se văd deja - încrederea investitorilor a crescut, avem investiții străine directe mai mari cu peste 20% față de anul trecut. Avem mai multe locuri de muncă, iar exporturile și-au continuat ascensiunea. Investițiile în infrastructură rutieră au crescut cu peste 20%. Revenind la prima dumneavoastră întrebare, aceste cifre arată că, deși creșterea consumului a fost mai vizibilă și chiar accelerată în ultima perioadă, urmărim o echilibrare economică prin investiții și prin stimularea exportului. Și sper ca această orientare să fie continuată și de cei care vor veni după noi, după alegerile din decembrie.
